RAPORT ISU despre Colectiv: După primul apel la 112, „nu se certifica faptul că există un număr mare de victime”

DSU a prezentat, miercuri, raportul intitulat ”Lecţii învăţate – Colectiv”, în care a analizat ce nu a funcţionat cum trebuie în intervenţia din 30 octombrie şi ce trebuie folosit ca bune practici într-o intervenţie. 

Despre felul în care s-a desfăşurat intervenţia reprezentanţii DSU spun că problemele apărute sunt unele punctuale şi nu au avut un impact semnificativ asupra eficienţei intervenţiei structurilor de urgenţă la locul incendiului: ”Apreciem că s-a desfăşurat în parametri corespunzători, inclusiv pe baza comparaţiei cu intervenţiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare la nivel internaţional”.

PRIMUL APEL la 112, dat în noaptea în care a izbucnit incendiul din clubul Colectiv VIDEO

Una dintre problemele identificate în urma analizei este dificultatea de a se stabili un număr estimativ de victime, cât mai apropiat de realitate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit DSU, la primul apel efectuat pe numărul 112, la ora 22.32, ”nu se certifică faptul că există posibiltatea unui număr mare de victime”.

Alte articole

Un nou caz „Colectiv” în Mexic. Cinci oameni au murit după un incendiu devastator la concert VIDEO

La un pas de o nouă tragedie. Un incendiu puternic a izbucnit într-un club din Germania, cu 750 de persoane în interior

În acest caz, dispecerul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a alertat subunitatea din raionul de intervenţie şi s-au trimis trei autospeciale cu apă şi spumă, o autoscară şi un echipaj de prim ajutor şi un echipa SMURD cu medic.

Dispecerul de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) a trimis o ambulanţă cu medic.

Din această situaţie, reprezentanţii DSU care au realizat analiza au înţeles că este cazul ca dispecerul să pună mai multe întrebări, însă fără întârzierea alertării echipajelor. 

Raportul DSU relevă că la cel de-al doilea apel înregistrat la 112, la ora 22.33, se transmite că este ”un posibil număr mare de victime surprinse” în incendiu.

Drept răspuns, la ISU Bucureşti ”se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”, în timp ce SABI ”comunică că trimit la faţa locului toate resursele disponibile”.

Analiza DSU prezentată miercuri propune ca forţele suplimentare să fie trimise imediat ce sunt anunţate în dispecerat informaţii noi, indiferent de sursa acestora şi chiar dacă exită riscul să fie trimise forţe care, ulterior, să fie rechemate la bază. 

Referitor la cele două apeluri, DSU precizează că acestea au fost reconstituite în urma discuţiilor purtate cu dispecerii, iar în cazul celui de-al doilea – prin ascultarea înregistrării apărute în presă, pentru că STS nu a pus la dispoziţie înregistrările, motivând că sunt parte într-o anchetă.

În 18 februarie a fost postată pe pagina de Facebook „Colectiv Pentru Viitor” o înregistrare prezentată drept primul apel la 112 în noaptea incendiului din Colectiv, efectuat la ora 22.32.

Cel care a efectuat acest apel spune că a dat adresa exactă, a spus că ”ard nişte oameni” şi că ”sunt foarte mulţi!”.

O altă problemă identificată în raportul DSU a fost că adresa anunţată la 112 a fost strada Tăbăcarilor, unde poarta de intrare era închisă, iar accesul se făcea pe partea opusă. Astfel intervenţia a mai fost întârziată cu câteva minute. 

Problematică a fost şi comunicarea. Canalele folosite pe staţiile TETRA ale echipajelor făceau ca mesajele să fie trimise individual pentru fiecare echipaj pentru că, pe grupul general, se comunicau toate datele intervenţiilor în desfăşurare din întreg Bucureştiul şi judeţul Ilfov. Acest fapt a făcut, în primul rând, să se întârzie timpul de plecare intervenţie. 

Doi supravieţuitori din infernul din Colectiv fac MĂRTURII CUTREMURĂTOARE de pe patul de spital: Am călcat peste oameni

Din noiembrie 2015, la scurt timp după tragedia din Colectiv, s-a luat hotărârea să se schimbe procedura de alertare prin staţii, astfel încât să fie folosite grupurile de comunicare şi nu alertarea individuală a fiecărui echipaj.

Tot la capitolul comunicare, echipajele ISU-SMURD şi cele ale Ambulanţei au comunicat pe frecvenţe diferite. Astfel informaţiile privind locul în care a fost transportat fiecare pacient. s-au centralizat mai greu.

”S-a constatat că nu s-a trecut pe o frecvenţă comună a tuturor forţelor de intervenţie. Fiecare maşină care a fost acolo comunica cu dispeceratul prin staţie şi bloca uneori medicul coordonator”, se arată în raport.

Primele forţe, se arată în raport, au ajuns la Colectiv la ora 22.43 şi au evaluat situaţia cerând declanşarea planului roşu. Însă o autospecială de transport şi preluare victime multiple a fost trimisă de la un detaşament apropiat, şi nu de la Spitalul Floreasca de unde avea posibilitatea să aducă personal medical.

În raport se mai aminteşte şi că rudele unuia dintre pacienţi, care fusese transferat la un spital din Austria, au fost anunţate de spitalul din Bucureşti că victima a fost transportată în Belgia, unde acestea s-au şi deplasat.

”Intervenţie perfectă nu există niciunde în lume, am spus că orice intervenţie este perfectibilă. Nu folosim pricipiul să facem pe unii de ruşine şi să acuzăm. Vrem să îmbunătăţim o intervenţie comeplexă să identificăm bunele parctici care nu sunt procedurate, ca să devină un lucru permanent şi totodată să perfecţionăm ceea trebuie perfecţionat. Pentru că sunt foarte multe lucruri care au funcţionat perfect, fără ca nimeni în România, şi nici în Europa să nu se fi confruntat cu aşa ceva”, a spus Raed Arafat, pentru News.ro.