Raportul Curții de Conturi prezintă nereguli grave în activitatea direcției antifraudă a ANAF. Inspectorii au investigat doi ani un cetățean, până să afle că acesta murise

Potrivit concluziilor auditorilor, pasivitatea inspectorilor antifraudă a condus la tergiversarea unor dosare ce vizau prejudicii mari și foarte mari, afectând atât eficiența urmăririi penale, cât și credibilitatea instituțională. În numeroase situații, cazuri cu suspiciuni de infracțiuni fiscale au rămas ani întregi „în lucru”, fără a fi sesizate la timp organele de urmărire penală.

„Urmare a verificărilor efectuate, au fost constatate mari întârzieri, respectiv mai mult de 6 luni de la data încheierii actului de control/proces-verbal (la data analizei echipa de audit a luat în considerare o perioadă de 6 luni, termen de referință luat de echipa de audit, nu este un termen procedural), în ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală, ca valorificare a proceselor verbale de control antifraudă.

De asemenea, au fost constatate perioade ce au atins un an, în ceea ce privește modificarea/completarea sesizării organelor de urmărire penală, primite de echipele de control antifraudă de la DGJ/SJAP-ANAF și o excepție, când juridicul a aprobat proiectul, iar structura de control a mai întârziat circa un an pentru a transmite proiectul de ASOUP (n.r. – act de sesizare a organelor de urmărire penală) către organele de urmărire penală.

Lipsa unui termen de valorificare, respectiv de sesizare a organelor de urmărire penală a permis ca procesele verbale de control întocmite de DGAF/DRAF, care semnalau posibile infracțiuni, să rămână «în așteptare» ani. Astfel, posibile fapte penale din anii 2010-2022 au fost sesizate, de către structurile de control, organelor de urmărire penală abia în anul 2024. În aceste condiții organele de urmărire penală sunt sesizate cu întârziere, ceea ce poate afecta calitatea probelor, prescripția răspunderii penale și chiar credibilitatea instituțională”, se arată în raportul Curții de Conturi, citat de Libertatea.

Alte articole

Planul lui Bolojan pentru impozitarea angajaților part-time: ”După digitalizarea ANAF, să reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu numărul de ore”

ANAF a descoperit un posibil caz de evaziune la firma lui Niculae Bădălău. Prima reacţie a fiului fostului baron PSD de Giurgiu

Citește și: Fitch menţine ratingul României la BBB-, perspectivă negativă. „Riscuri din cauza tensiunilor din coaliţie”

Auditorii subliniază că întârzierile nu făceau distincție între dosarele cu prejudicii reduse și cele cu sume foarte mari. Lipsa unui termen procedural clar a permis amânarea sesizării procurorilor fără consecințe disciplinare sau administrative. Procedurile interne descriau etapele operaționale, însă evitau să stabilească un termen-limită pentru trimiterea actelor către parchet.

„Deși din punct de vedere juridic sesizarea organelor de urmărire penală nu are un termen de decădere impus prin Codul de procedură penală, totuși, întârzierea excesivă se prezintă fie ca o posibilă pasivitate administrativă, fie ca o posibilă lipsă a resurselor umane la nivelul DGAF, indiferent dacă prejudiciul estimat este semnificativ sau nu. Din perspectiva sistemică, lipsa unui termen clar, anterior modificărilor aduse prin DDG 1/2024 și următoarele cu privire la termenul de formulare a sesizării, a creat un vid procedural, în care DGAF putea amâna sesizarea fără repercusiuni.

Concluzionând, în perioada analizată, lipsa unui termen procedural clar pentru sesizarea organelor de urmărire penală a permis ca procesele verbale de control antifraudă, uneori semnalând potențiale fapte penale grave, să rămână într-un stadiu „în lucru” luni sau chiar ani. În unele cazuri, echipele de control au amânat transmiterea sesizărilor fără justificare chiar și după ce avizul juridic fusese acordat.

Aceste întârzieri au fost posibile tocmai din cauza vidului procedural existent, accentuat de faptul că procedurile interne în vigoare (din 2017 și 2021) descriau etapele operaționale, însă evitau să impună un termen-limită sau să definească momentul clar al sesizării organelor de urmărire penală. Această lipsă de rigoare procedurală a condus la situații în care unele probe ajungeau tardiv la organele de urmărire penală, riscând să se piardă relevanța sau chiar aplicabilitatea penală”, se menționează în documentul citat.

Raportul vorbește despre „un fenomen” generalizat care „nu făcea distincție între cazurile cu prejudicii mici sau foarte mari, afectând în mod sistemic eficiența luptei împotriva evaziunii fiscale”. Consecințele au fost serioase: probe pierdute, martori dispăruți, fapte prescrise înainte de începerea urmăririi penale și prejudicii nerecuperate.

Citește și: Scandal uriaș pe net, provocat de faptul că mulți IT-iști vor să se facă electricieni. ”Le e frică acum de concurență?”

În încercarea de a remedia aceste blocaje, începând din luna mai 2024 a fost introdus, prin dispoziția directorului general din 9 mai 2024, un termen de 5 zile de la finalizarea controlului antifraudă pentru inițierea demersurilor de sesizare a organelor de urmărire penală. Auditorii notează că anterior nu exista niciun termen, situație care a permis acumularea întârzierilor și pierderea relevanței probelor în numeroase cazuri.

Problemele nu s-au limitat însă la întârzieri. Curtea de Conturi a constatat că, în multe situații, actele de sesizare penală transmise către procurori erau incomplete sau prezentau neconformități de formă și fond, necesitând completări ulterioare.

„Important de menționat este și faptul că, în urma analizei eșantionului selectat din anul 2024 (reprezentat de un număr de 55 acte de sesizare din 344 sesizări transmise la organele de urmărire penală), s-a constatat că peste 60% dintre proiectele de sesizare penală verificate prezintă unele neconformități, fie din perspectiva formei, fie a fondului, situații în care au fost solicitate, de la nivelul DGJ, modificări/completări ale proiectelor ASOUP. Acest rezultat statistic relevă sincopele din activitatea de control antifraudă, care conduc inclusiv la riscurile de ineficiență în procesul de valorificare penală”, potrivit raportului de audit.

Auditul mai arată că inclusiv controalele desfășurate la societăți comerciale au fost marcate de întârzieri majore. Proceduri care, în mod normal, ar trebui finalizate rapid au durat între 12 și 24 de luni, uneori fără emiterea unei decizii de impunere sau fără concluzii clare.

Într-un caz analizat, o societate controlată de Direcția Regională Antifraudă Alexandria a fost verificată începând din noiembrie 2022, însă controlul s-a încheiat abia în 2024, fără decizie de impunere, ci doar cu propunerea inițierii unei alte proceduri de control. Într-o altă situație, la un SRL verificat de DRAF București, solicitările de documente au fost gestionate incoerent, inclusiv după radierea societății, iar referatul de verificare nu respecta cerințele de transparență procedurală.

Un alt exemplu menționat în raport vizează un SRL din Constanța, unde inspectorii au stabilit un cuantum fiscal de aproape un milion de lei, însă raportul a fost finalizat cu întârziere de doi ani, iar sesizarea penală a fost întocmită abia în 2024.

De asemenea, auditorii au identificat un caz considerat drept exemplu de risipă de resurse: o verificare documentară declanșată pentru un contribuabil care obținuse venituri din comercializarea deșeurilor în perioada 2020-2021, însă care era decedat. Procedura a început în septembrie 2022, iar notificarea transmisă în noiembrie 2022 s-a întors cu mențiunea „decedat”. Cu toate acestea, verificarea a continuat până în ianuarie 2024, fără emiterea unei decizii de impunere, fiind ulterior încetată.

Citește și: Când te poate da asociația în judecată dacă ai restanțe la întreținere. Ce drepturi ai ca proprietar