Raportul Departamentului de Stat al SUA: Guvernul român respectă în general libertatea religioasă

Totuşi, au fost cazuri în care autorităţile locale nu au reuşit să răspundă la plângerile venite din partea unor grupuri religioase minoritare, iar lipsa de progres în privinţa restituirea bunurilor Bisericii greco-catolice transferate de fostul guvern comunist Bisericii ortodoxe a rămas o problemă semnificativă, se subliniază în documentul publicat pe site-ul Departamentului de stat. În egală măsură, au fost cazuri când unii clerici ortodocşi au manifestat ostilitate faţă de alte grupuri religioase, constată Departamentul de stat.

Raportul menţionează că, potrivit unor informaţii ale Bisericii greco-catolice şi din media, unele nereguli comise în cursul recensământului de către cei care au colectat datele au crescut în mod artificial numărul de credincioşi ortodocşi în detrimentul altor grupuri religioase. În acelaşi timp, se arată în document, cerinţele legate de înregistrare şi recunoaştere impun restricţii grupurilor religioase minoritare, iar formularea ‘nevoile cultului’ din legea privind libertatea religioasă referitor la modul de distribuire a fondurilor de stat este vagă şi lasă loc de interpretare. Majoritatea acestor fonduri le primeşte Biserica Ortodoxă Română, se precizează în raport.

Departamentul de Stat remarcă pe de altă parte faptul că majoritatea politicienilor români au continuat, în 2012, să condamne public antisemitismul şi încercările de negare a Holocaustului, deşi au fost cazuri de afirmaţii antisemite sau negaţioniste. În raport este dată ca exemplu, între altele, afirmaţia făcută de senatorul Dan Şova, la un show televizat, conform căruia ‘niciun evreu nu a suferit pe teritoriul român din cauza mareşalului Antonescu’, dar se precizează că senatorul şi-a retras ulterior afirmaţia şi şi-a cerut scuze, promovând întărirea legislaţiei antirasiste şi antisemite.

Totodată, guvernul român a continuat să pună în practică recomandările Comisiei internaţionale asupra Holocaustului din România (Comisia Wiesel) şi să promoveze educaţia privind Holocaustul în programa de învăţământ, obţinând progrese în eforturile de predare a istoriei acestuia în şcoli, potrivit raportului.

Au existat, de asemenea, informaţii privind situaţii de discriminare socială pe baza afilierii, credinţei ori practicilor religioase. Astfel, participanţi la emisiuni televizate difuzate de posturi publice şi private şi forumuri pe internet au exprimat vederi şi atitudini antisemite, iar conform Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în România, online continuă să fie difuzate opinii antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste, se arată în documentul, care mai aminteşte şi că au fost raportate mai multe cazuri când pe ziduri de clădiri din Bucureşti au fost desenate zvastici.

În fine, documentul remarcă faptul că, pentru prima dată în istoria lor, Martorii lui Iehova nu au raportat probleme în România, în schimb mormonii au criticat existenţa unei ‘biserici sponsorizate predominant de stat’, ceea ce creează probleme grupurilor religioase minoritare.