Rareş Bogdan: „Firmele din cazul sparanghelul trebuie verificate şi date exemple extrem de dure, pînă la arestare dacă e cazul”

Europarlamentarul liberal şi prim vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan i-a acordat un amplu interviu reputatului jurnalist Ion Cristoiu, în care a răspuns la întrebări pe teme politice, economice şi sociale, în contextul crizei provocate de noul coronavirus, referindu-se şi la perioada de după pandemie şi provocările cu care românii se vor confrunta.

RomaniaTV.net
30 apr. 2020, 06:43
Rareş Bogdan: „Firmele din cazul sparanghelul trebuie verificate şi date exemple extrem de dure, pînă la arestare dacă e cazul”

Ion Cristoiu a publicat pe blogul său un amplu interviu cu actualul om politic Rareş Bogdan, cu care a împărţit ani de zile studiourile de televiziune, ambii din postura de jurnalişti. 

Europarlamentarul PNL a raspuns pe larg întrebărilor fostului său coleg, explicând cum vede ieşirea din criza economică ce deja s-a instalat şi a spus, printre altele, ce măsuri de protecţie ar trebui luate pentru românii care pleacă cu zecile de mii în această perioadă la munci agricole în ţările UE.

„Pe Rareş Bogdan l-am urmărit cu atenţie după intrarea în politică. Intuiam că plecase din postura de moderator faimos, care-i dădea puteri asupra clasei politice, pentru a ajunge un politician la fel de faimos, deţinător al unor puteri de cel puţin nivelul atins de jurnalist pe vremea cînd lucra la Realitatea Tv. Interesul meu pentru destinul de politician al lui Rareş Bogdan avea cel două explicaţii:

1. Eram curios să văd cum se va descurca el într-o lume nouă, cu alte reguli decît cele întîlnite în lumea presei, o lume în care chiar şi o vedetă precum Rareş Bogdan era obligată să se supună disciplinei de partid, luînd deseori aspecte groteşti, greu nu numai de suportat, dar şi de observat de un ziarist, venit dintr-un domeniu al libertăţii de a nu fi slugă.

2. Voiam să văd în ce măsură o personalitate ca el va reuşi să schimbe ceva într-un partid tradiţional, precum PNL, definit prin încheieturi ruginite şi stomac tare, gata să rumege orice nou venit, oricît de tare ar fi acesta.

A trecut mai mult de un an de la intrarea lui Rareş Bogdan în politică. Steaua sa a urcat vertiginos pe bolta politicii româneşti. Alegerile europarlamentare au fost câştigate de PNL şi graţie prospeţimii aduse de Rareş Bogdan campaniei electorale a partidului, altfel îmbătrânită în reumatisme. Toată lumea era convinsă că Rareş Bogda va fi premierul României la prima schimbare de majoritate parlamentară. Nu s-a întîmplat asta. Mai grav, după un timp în care a reuşit să ne convingă că într-un partid ca PNL pot fi auzite şi alte voci decît cele care îngînă neroziile şefului, Rareş Bogdan s-a cuminţit. Sînt sigur că, deşi dezamăgit de lumea în care intrase, a încercat să se adapteze la ea. A devenit treptat- treptat un soldat credincios al partidului. Zicîndu-şi că doar aşa, adaptat la politica de tip vechi a PNL, va reuşi să ajungă să aibă un cuvînt de spus în partid. După opinia mea, a fost şi este o cale greşită. Rareş Bogdan nu-şi dă seama că ipostaza de soldat credincios al partidului e o capcană întinsă de baronii PNL. Mult mai bine ar fi fost dacă Rareş Bogdan rămînea rebelul venit din lumea presei româneşti. Ce i se putea întîmpla? Îl dădeau afară din PNL? Ei şi. Mare pagubă pentru un ziarist de talentul lui Rareş Bogdan!

Am făcut aceste consideraţii pentru a explica de ce interviul lui Rareş Bogdan a fost pentru mine o surpriză. Mă aşteptam ca prim vicepreşedintele PNL să apeleze la clişee de partid, desigur înflorite de un avînt gazetăresc. Spre surprinderea mea cel puţin în privinţa lecţiilor pe care România le poate trage din Criza coronavirus, Rareş Bogdan a fost strălucitor. Sedus de ideile îndrăzneţe în materie de Program de românesc postcriză, am uitat să-l întrerup cu întrebările deja pregătite. Rareş Bogdan expune în acest interviu un Program de prim-ministru. Din nefericire, nu e prim-ministru.

Ion Cristoiu: Bună ziua domnule Rareş Bogdan, aveam planificată o oră, trebuie să ieşim la18 fără cinci, pentru că preşedintele Klaus Iohannis are o premieră în perioada stării de urgenţă, o conferinţă de presă şi dumneavoastră ca om politic, eu ca jurnalist, sîntem interesaţi să vedem în direct. Dumneavoastră sînteţi de regulă intervievat la televiziuni ca un fel de profet a ce va spune preşedintele. Voi profita şi eu de asta de ce credeţi că a simţit nevoia preşedintele să facă o conferinţă de presă şi nu un simplu mesaj?

Rareş Bogdan: Pentru că, dacă aţi observat, în primul rînd sînt onorat să port un dialog cu dumneavoastră, vă mulţumesc foarte mult maestre, ţin minte şi mi se aduce aminte foarte mult timp de emisiunile făcute de noi împreună la Realitatea Tv, la acea vreme, dialogurile acelea de două ore, două ore şi ceva care aveau şi teme culturale nu doar teme politice, cred că preşedintele a luat manetele de ceva timp în mînă şi faptul că în fiecare zi cheamă miniştrii pentru a sta de vorbă, discută cu premierul de cîteva ori pe zi, a simţit acum că starea de nervozitate a populaţiei a crescut, că izolarea a creat o stare care poate în orice moment să se schimbe într-o explozie, practic să avem o stare acută de nervi în societatea românească, ceea ce ar fi extrem de periculos şi din punct de vedere al unor tulburări sociale şi din punctul de vedere al unor extreme politice. Şi cred că doreşte, după modelul Emmanuel Macron, Donald Trump, să-şi ţină naţiunea în mînă şi să răspundă tuturor întrebărilor, pentru că conferinţa de presă este una liberă în care jurnaliştii vor putea pune una sau două întrebări, după care se rotesc din nou. Nu ştiu dacă mai au întrebări, deci, practic, redacţiile vor fi conectate pe jurnaliştii respectivi care vor adresa întrebările, preşedintele va răspunde la aceste întrebări extrem de liber, încercînd să răspundă cu precădere ce va fi după. Adică cum va reporni România, cum se va reconecta la viaţa de zi cu zi, ce înseamnă ieşirea din starea de urgenţă şi mai ales, marea provocare din punctul meu de vedere şi a multora, am văzut şi din partea dumneavoastră o preocupare serioasă pe această zonă, post criza medical-sanitară, criza economică. Eu cred că criza economică pe cale de a veni inevitabil este una similară cu cea din ’29-’30, mai periculoasă decît cea din 2008, 2009, 2010, aşa că România trebuie să facă faţă acestei crize cu precădere. Cu un milion de oameni în şomaj tehnic, cu 280.000 cu contractele desfăcute, care practic nu sînt nici în şomaj tehnic în momentul ăsta, economia România cu un sistem Horeca şi o zonă a turismului şi a transportului de persoane puse pe butuci România va trebui să facă faţă unor noi provocări, iar aici cred că va fi marele pariu al următoarele patru luni de zile în România. Ce facem? Creăm o criză economico-socială în urma crizei sanitare pe care nu am gestionat-o rău, a fost mai bine decît se spera, faptul că avem mumai 600 – sigur şi un mort e mult sau doi – dar faptul că avem doar 612 morţi, avem doar 12.000 de infectaţi, similar cu alte ţări care au pornit din acelaşi moment 23 februarie cu noi, care au ajuns la 10-12.000, 7.000 de morţi în Belgia, situaţia în România nu este dezastruoasă, formele nu au fost atît de acute, formele virusului nu au fost atît de puternice, încît maximum pe care l-am avut în terapie intensivă a fost 128, iar la aparate de respirat am avut 64 în acelaşi timp, noi avînd la dispoziţie în România 904 aparate de respirat. Deci faptul că am rezistat din punctul ăsta de vedere e un lucru pozitiv. Acum întrebarea mare este dacă vom rezista şi din punct de vedere economic ca să nu ajungem la consecinţe sociale periculoase.

Ion Cristoiu: Aţi folosit un termen şi mi-a atras atenţia, şi mă întreb dacă nu întîmplător, sînt sigur şi anume economico-socială. De ce şi socială?

Rareş Bogdan: După cum ştiţi, chiar dacă sînt un liberal în gîndire şi în abordare economică am o abordare care în care statul nu trebuie să uite de zona asistenţială. România este o ţară cu oameni săraci în mare majoritate iar asistenţa socială nu poate fi ştearsă, adică noi nu putem merge pe liberalismul radical, trebuie să merge pe un social-liberalism în care categoriile defavorizate sau care nu s-au adaptat la noile provocări trebuie susţinute. Ei, pentru asta trebuie să ai într-o parte industriaşi puternici, o economie puternică, o economie care să-ţi permită să-ţi alimenteze bugetul, care să plătească pensii pe de-o parte, 5,8 milioane, o cifră uriaşă plus asistenţă socială sau asistenţă pentru persoane cu diverse dizabilităţi sau persoane pur şi simplu în imposibilitate de a munci. Mie mi-e teamă că, pe de o parte datorită… noi avem două componente unice faţă de restul ţărilor europene. 1. Componenta mare de diasporă în Europa din care aproximativ între 800 şi un milion, 960.000 au venit în două luni acasă. Din ei nu cred că se vor mai întoarce toţi, pentru că nu vor avea unde să se întoarcă pentru că deja sînt probleme în Italia, în Marea Britanie, în Germania, în Franţa, de unde au venit marea majoritate sau în Spania. Adică din aceşti 960.000 probabil se vor întoarce înapoi sub o treime. Asta înseamnă un număr de 600.000 de oameni care trebuie absorbiţi în piaţa de muncă. O piaţă de muncă care deja are probleme pentru că patronii au fost nevoiţi să concedieze masiv sau să trimită în şomaj tehnic. Deci cred că componenta socială post-criză medical-sanitară şi în directă legătură cu criza economică va fi una care va putea da bătăi de cap majore României iar dumneavoastră, care sînteţi un excelent om pasionat de istorie ştiţi că de la o criză economico-socială la mişcări extremiste radicale…

Citeşte şi: Vela: „Aprobarea tacită a proiectului de lege privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc nu a fost o pură întâmplare”

Ion Cristoiu: Da, ’29 care a dus la ascensiunea fascismului, e limpede.

Rareş Bogdan: Fascism, nazism au apărut liderii care s-au urcat pe acest val, Hitler, Mussolini, Franco şi, sigur, nu mergem noi atît de departe dar uitîndu-ne la suveraniştii noi Europe, la Saldini, la Victor Orban, la Kacinski, uitîndu-ne la Marie Le Pen în Franţa, uitîndu-ne la ascensiunea AED-uli adică Alternativa Forţei de Extremă din Germania, care în urmă cu cinci ani avea 4-5%, acum are 14-18% şi e în creştere putem să sesizăm că România, mai devreme sau mai tîrziu poate să meargă pe acest trend. Noi încă nu avem un lider charismatic cu un astfel de mesaj. Mă întreb şi sînt convins că v-aţi întrebat şi dumneavoastră în aceste săptămîni, cum arăta discursul politic în cazul în care pe piaţa politică exista Vadim Tudor sau existau personaje care să meargă pe un astfel de discurs. Deci cred că dacă nu vom fi atenţi de la criza economico-socială putem să mergem într-o zonă în care partidele mainstream, partidele tradiţionale de Stînga sau de Dreapta, adică PSD, PNL şi sigur partidul care nu reuşeşte să-şi revină din tulburare, USR, care n-a crescut în această criză, foarte interesant, pentru că-şi au nişte războaie absurde cu biserica, foarte ciudate războaiele lor, plus cu presa în ultimul moment, în ultimele zile, practic să-şi restrîngă numărul de alegători, să nu mai aibă apetenţa, mai ales pe publicul mai radicalizat din diasporă, mult mai intransigent şi să apară forţe politice noi, care să dea bătăi de cap clasei politice şi societăţii româneşti în următoarea perioadă. Adică, sigur, mergînd pe exemple istorice pînă în acest moment şi gîndindu-mă la componenta economică care poate fi, în acest an, cea determinantă, care să determine practic, alegerile locale şi generale. De exemplu cred că liderii, primarii în funcţie, PNL sau PSD, în urma crizei Covid vor avea de cîştigat. Ei au reuşit, practic prin diverse artificii, unele forţate, unele strict de imagine să cîştige din încrederea populaţilor din oraşe, comune. Adică o bună parte din primarii existenţi pe fotolii să-şi recîştige fotoliile, mult mai multe decît în luna februarie sau în luna martie, înainte de începerea acestei crize. Deci bătălia politică va arăta diferit. Dacă în luna ianuarie, februarie Partidul Naţional Liberal putea să ajungă la 1.500-1.700 de primării pe care să le cîştige, iar PSD părea cumva condamnat să cadă la sub 1.000 de primării din 1.800-1.900, în momentul ăsta lucrurile se vor egaliza şi primarii în funcţie vor avea prima şansă. Asta e din ce simt eu pînă în acest moment. Ne vor spune şi cercetările poate lucrurile diferite, dar cert este că va fi mult mai greu pentru new-entry să le cîştige. Adică unii dintre marii pierzători ai acestei crize – acuma vorba dumneavoastră o să dau şi eu o ştire, cred că am mai dat – este Nicuşor Dan. Nicuşor Dan care n-a fost prezent în această perioadă, Dacian Cioloş care n-a fost prezent absolut deloc în această perioadă, nu cred că vor fi cîştigători ai noi situaţii, sau ai conjuncturii politice. Cred că persoanele în funcţii vor fi mai greu de bătut în momentul ăsta. Fie că e Emil Boc, fie că e Gheorghe Robu, fie că e primarul de Iaşi, primarul de Constanţa sau primarul de Bucureşti.

Ion Cristoiu: Avem o situaţie politico-electorală înainte de criză, se trece prin criză, ce va schimba la sfîrşitul crizei în scena politică? Dumneavoastră spuneţi că primarii în funcţie, indiferent de partidul din care sînt, vor ieşi cîştigători.

Rareş Bogdan: Am o primă şansă, au o şansă suplimentară.

Ion Cristoiu: În ce măsură partidul de guvernămînt pierde sau cîştigă, deocamdată din criza de sănătate, nu întîmplător am făcut această observaţie?

Rareş Bogdan: E corect şi observaţia. Cred că e bine să le despărţim pe cele două pentru că vom vorbi mult timp de aici înainte de criza economică.

Ion Cristoiu: De fapt examenul, sînteţi de acord, este criza economico-socială.

Rareş Bogdan: Economică.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră atrageţi atenţia că nu atît componenta criza economică ci faptul că criza economică va duce la o criză socială. Să ne amintim ’29, Lupeni ’29, ’33 Griviţa nu au fost o acţiune a comuniştilor, am cercetat, muncitorii ăia nu îşi mai luaseră salariile. Greve şi în sensul acesta să ne aşteptăm, nu numai la creşterea autoritarismului, dar şi la faptul că oamenii vor ieşi în stradă şi vom avea chiar tulburări sociale dacă nu gestionăm bine criza economică.

Rareş Bogdan: Da, practic dacă ne uităm… Eu am urmărit puţin în această perioadă şi abordările liderilor europeni. M-am uitat la Macron care a avut abordări extrem de interesante şi dumneavoastră care şi cunoaşteţi bine limba franceză şi îl urmăriţi live aţi putut vedea în ultima conferinţă de presă, declaraţie urmată de conferinţă, că a vorbit inclusiv despre componenta de cafenea şi bistro în Franţa în care explica francezilor că el mergea cu bunicul, cu tatăl la cafenea, la bistro din colţ şi îi pare rău că pe 11 mai nu poate să repornească bistrourile, cafenelele că ştie că fac parte din istoria şi din comportamentul francezului, foarte frumos şi i-a dat şi o lacrimă, adică a jucat-o extraordinar din punct de vedere al modului în care încearcă să relaţioneze cu populaţia şi acolo nervoasă, care s-a radicalizat din cauza acestei autoizolări şi a carantinei în multe cazuri. L-am urmărit pe Sebastian Kurz alaltăieri. Alaltăieri seară Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, a vorbit pentru prima dată despre supraimpozitarea multinaţionalelor şi despre scăderea salariilor la clasa de mijloc şi la angajaţii acestor multinaţionale. Practic e o mutare a efortului către marile corporaţii în beneficiul cetăţeanului de rînd. E o nouă abordare din partea unui lider. Acelaşi lucru îl face Mitsotakis, premierul Greciei, tot cu o abordare de genul acesta în care se orientează spre multinaţionale, spre sistemul bancar, încercînd practic ca aceştia să scadă profiturile lor, pentru că nu vor ajunge la faliment, vor scădea doar profiturile, punînd puţin ajutor de partea cetăţeanului sau a angajatului. Acelaşi lucru l-a făcut Trump prina cel ajutor atît de discutat în bani, direct, în dolari, adică între 800 şi 1600 de dolari familiile care aveau nevoie în această perioadă au primit aceşti bani efectiv, mult discutat acest ajutor direct. Clar că în România, pe lîngă avantajele pe care le-au dat pe sistemul bancar şi au beneficiat deja 185.000 de oameni de această amînare de pînă la 9 luni a ratelor, apropo Polonia n-a dat nici un fel de amînare pe rate, pînă în acest moment, România a dat acest pînă la 9 luni, 185.000 deja beneficiază de acest lucru. Pe lîngă alte avantaje, poate vom vorbi şi despre ele, România va trebui să facă faţă unei situaţii complet noi pentru că nimic din ce a fost pînă acum nu va mai fi la fel. Am spus, o spun şi eu, l-am auzit şi pe fostul preşedinte Traian Băsescu spunînd acelaşi lucru extrem de corect. Practic, viaţa noastră se schimbă într-un mod radical.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă o secundă, să nu uit ideea, bun, e interesantă ideea aceasta a deplasării poverii şi către multinaţionale şi bănci. Domnul Rareş Bogdan sîntem o ţară mică, îşi poate permite statul român ceea ce-şi permite Austria, ceea ce-şi permite Franţa? Adică această mutare a poverii şi pe multinaţionale şi pe bănci?

Rareş Bogdan: Aici e marele joc şi înţeleg exact ce spuneţi, pentru că totul se face prin dialog, prin negociere şi prin prezentarea unor alternative. Eu cred extrem, extrem de mult că în următoarea perioadă un dialog între marii jucători din piaţa românească, de la retailer, noi avem tot retailerul pe multinaţionale, de la Carrefour, Mega Image la Auchan, Metro, Selgros, Kaufland şi toate restul, deci toată zona de hipermarket, cash&carry, supermarket este către multinaţionale, spre deosebire de Italia, spre exemplu sau spre deosebire de Ungaria unde micii producători şi micile magazine sînt extrem de puternice în aprovizionarea coşului zilnic al populaţiei. Deci va trebui un dialog cu aceştia, pe de o parte. Doi va trebui să purtăm un dialog extrem de serios cu marii procesatori, mari producători din zona agricolă. Pentru că cred că unul dintre marile pariuri pe care România îl poate cîştiga în această perioadă, încercînd din această criză să vedem şi oportunităţile. Putem, avînd în vedere că e un pariu pe care de 30 de ani l-au pierdut toate puterile, putem reîncerca cîştigarea pariului cu agricultura. Cred că poate fi marele nostru atu. De ce? Pentru că din punct de vedere al hranei lumea va ajunge la o criză alimentară, la o criză a produselor de panificaţie, de diverse alte lucruri, brînzeturi ş.a. Ei România aici poate juca fabulos. Pe de-o parte datorită terenurilor agricole, pe de altă parte datorită procesatorilor încă români şi producătorilor români. În perioada de început a crizei, cînd preţurile au explodat din cauza unor speculanţi, mari producători români de la TransAvia, pui, la Agricola Internaţional pui Bacău, Alba ceilalţi Albalactul, zona Cristim, salamul, zona Mandy sau salam de Sibiu sau Scandia Sibiu, deci jucătorii români din zona de producţie alimentară au reuşit să ţină preţurile la valoarea dinainte de începerea crizei. Ceea ce, pentru prima dată, s-a văzut parteneriatul producător român – industriaş român cu guvernul sau cu statul român, dacă vreţi. În timp ce ceilalţi au încercat să joace şi sînt cîteva lanţuri, n-o să le nominalizez, care au încercat să dubleze preţul, să tripleze, să creeze dispariţia unor produse de la drojdie la multe altele pentru a ajunge cu preţurile foarte sus, producătorii români au ţinut preţurile pe preţul dinainte de 15 februarie şi aici s-a văzut că noi nu ne putem bizui, de fapt, în următoarea perioadă decît pe capital românesc. De asemenea am mai văzut ceva. Prima bancă, domnule Ion Cristoiu care a anunţat că caută soluţii în relaţia cu clienţii este şi cea mai mare bancă românească, Banca Transilvania. Nu cred că întîmplător. Adică Banca Transilvania, CEC Banc, Exim Banc sînt ultimele trei bănci care au capital majoritar românesc. Două sînt de stat, cealaltă este privată dar cu 26% BERD, deci Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Faptul că primele bănci care au forţat practic restul băncilor să vină după ele au fost Banca Transilvania şi CEC Banc, iar ultimele bănci care au venit în sprijinul clienţilor, în a acorda facilităţi au fost Erste Bank şi Raiffeisen, îmi spun foarte multe despre faptul că poate acel patriotism pentru care am fost blamat sau atacat e timpul să fie abordat şi îmbrăţişat de toţi cei care au un rol de spus în sistemul românesc pentru că fără un capital românesc puternic, fără un sistem bancar în care băncile României să fie ajutate, fără ca Banca Naţională să-şi joace rolul pentru că, spre deosebire de criza din 2008-2009, Banca Naţională atunci avea 5 miliarde de euro rezervă valutară, astăzi Banca Naţională are 37 de miliarde de euro rezervă valutară. Eu sînt un promotor, şi mă bucur că am văzut şi alţi politicieni care susţin acelaşi lucru, am spus că România fiind pe locul 21 la datorie publică în Europa nu riscăm nimic dacă încercăm să luăm bani de pe pieţele externe încă ieftin, încă bani ieftini, pe care să-i injectăm în economia românească. E un moment în care ne putem ridica industria alimentară, ne putem juca în diverse domenii. Putem juca chiar în domeniul infrastructurii, pe această situaţie incertă. Plus putem da facilităţi pentru că o parte din industria europeană care a fugit în India, China, Pakistan în ultimii 5-10 ani se reîntoarce în Europa şi caută mînă de lucru ieftină şi piaţă sigură. Noi avem o zonă de securitate încă stabilă pe de-o parte din punct de vedere al securităţii militare, NATO în România, pe de altă parte din punct de vedere al securităţii personale. Adică investitorii poate să-şi mute capabilităţile duse în Extremul Orient să şi le aducă spre Estul Europei. Şi asta se va întîmpla. Iar România, pentru că Ucraina nu e sigură, Turcia nu e sigură, Bulgaria are încă infracţionalitate în zona criminalităţii organizate, România poate deveni o zonă care să atragă aceste investiţii, doar trebuie să ştim să dăm facilităţi şi mai trebuie să ştim să facem ceva. De asta eu m-am speriat şi m-am enervat chiar şi am pus presiune pe Vela, Despescu, Vasilescu în momentul în care am văzut cele 8-9 conflicte majore din zilele de Paşti. M-am speriat puţin pentru că ştiu pentru un investitor cît de importantă este siguranţa individuală, siguranţa lui, a familiei pe care şi-o aduce aici, a directorului pe care-l trimite să supervizeze, iar România, pe starea aceea în care părea că devine o zonă cu insecuritate avansată, tot aşa, ducea la o componentă economică deci ducea la costuri economice. Pentru că în momentul cînd o ţară devine nesigură din punctul de vedere al securităţii personale, România n-a avut asta în 30 de ani, sînteţi un observator al scenei publice româneşti de 30 de ani, n-a existat. Şi m-am speriat. Am văzut după aceea şi o reacţie puţin disproporţionată a Poliţiei care a scăpat în primele 2-3 zile din mînă cîteva epicentre, după care a avut reacţii exagerate cu oameni care deja erau puşi la pămînt. Aici e o barieră foarte…

Ion Cristoiu: Deci noi ştim că după terminarea crizei de sănătate va avea loc o relocare a forţei de muncă, adică marile companii vor renunţa la China, India şi vor veni în Europa. Sigur că nu vor putea să vină în ţările lor Germania, că nu au forţă de muncă.

Rareş Bogdan: Sînt costuri mari.

Citeşte şi: Reacţia Ungariei, după atacul lui Klaus Iohannis. „O declaraţie necivilizată şi propice pentru incitare la ură”

Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneţi că vor veni în Uniunea Europeană şi că noi avem un mare avantaj chiar şi aceşti oameni care au venit, adică ei au plecat pentru că la un moment dat şi la noi forţa de muncă se scumpise un pic. Dar acum avînd în vedere primejdia reprezentată de forţa de muncă ieftină din China, din India s-a dovedit, probabil că vor prefera să vină să muncească la noi, chiar dacă…, pentru că forţa de muncă va fi sigură, cum spuneţi dumneavoastră, va fi calificată şi va fi şi într-o ţară – că asta e foarte interesant – ar trebui să ţină cont, era să zic guvernanţii, dar sînteţi de la guvernare. E foarte interesant.

Rareş Bogdan: Ştiţi ce e interesant? Eu în campania electorală de anul trecut, la europarlamentare şi la prezidenţiale am bătut diaspora, am fost în foarte multe oraşe, ţări din diasporă şi oraşe cu comunităţi mari de români. Şi în Italia, spre exemplu, sînt 125.000 înregistrate de badante, adică asistente în casă, care se îngrijesc de oameni în vîrstă, de oameni care au dizabilităţi, mai puţin şi de copii, bone. Pe lîngă aceste 125.000 există undeva între 60 şi 70.000 care lucrează la negru, cele 125.000 erau doar înregistrate. Cîştigul acestor doamne a scăzut de la 1200-1300 de euro pe lună, chiar 1400 în urmă cu 10 ani, la aproximativ 800 chiar 650 de euro în zona Sicilia sau în zona Calabria, deci în zonele sudice ale Italiei care au sărăcit. Ei aceste doamne spuneau „Domnul Bogdan dacă cineva ne garantează că ne dă 500 de euro pe lună, nu 650, nu 750 de euro, sîntem de 16 ani plecate ne e dor de bătătură, ne e dor de biserică, cimitir, de grădină, de copiii care au crescut fără noi, vrem să venim înapoi. Important este ca guvernul să dea siguranţă celor care vin şi de asta eu fac scandal, poate deranjez colegi de la guvernare cînd fac scandal pe verificarea firmelor care recrutează forţă de muncă şi duc în Occident. Occidentul azi cere forţă de muncă din România. Germania cere 85.000 de oameni, s-au adus pînă acum aproximativ sub 10.000, 8-9.000, ei cer 85 de mii. Nu doar sparanghel, sau abatoare, multe alte locuri. Spania solicită forţă de muncă, Italia solicită, Slovenia, Austria începe să deplaseze cu trenul forţă de muncă din România aproximativ 13.000 în asistenţă socială. Sînt oameni care aveau contract de 60-90 de zile care sînt deja în plus cu 50 de zile şi nu mai rezistă că stau cu acei oameni mulţi în vîrstă, alţii cu probleme, 24 din 24 şi nu mai au capacitatea de a reacţiona. Fac orice să vină acasă dar sînt în carantină blocaţi în ţările respective. Deci România este un furnizor de forţă de muncă. Ei bine, pentru prima dată noi ar trebui să facem un recensămînt a acestor oameni să nu-i lăsăm să meargă de capul lor. Să le punem ambasadele, consulii, Camere de Comerţ Româno-Germană, Româno-Franceză, Româno-Italiană în funcţiune şi să vedem exact unde merg şi care sînt condiţiile pentru că foarte mulţi merg pe nişte condiţii de aici şi cînd ajung acolo li se iau actele şi lucrează pe bani mai puţini. Inclusiv în Operaţiunea „Sparanghelul” sînt ferme care au semnat pe 12,2 euro pe oră sau 8,5 euro pe oră şi care în momentul ăsta nu păstrează limitele de muncă europeană, opt ore pe zi, îi duc pînă la 14-16 ore de muncă pe zi şi nu le dau 13 euro ci le dau 6,5-7. Ei bine, firmele care au făcut recrutarea trebuiesc verificate şi date exemple extrem de dure, pînă la arestare dacă e cazul, cu amenzi colosale pentru cei care nu respectă dreptul la muncă al cetăţenilor români din ţările ajunse în Uniunea Europeană. Deci, pe de o parte trebuie să creăm alternativa ca unii să rămînă aici, să stea în România şi să muncească şi să le dăm venituri care să le permită să rămînă aici, să nu mai plece de lîngă familie, iar ceilalţi care pleacă să le asigurăm securitatea nu doar sanitar-medicală ci şi securitatea socială şi economică. Aceşti oameni nu pot fi abandonaţi. Decît să luăm exemplu Israelului, exemplu Rusiei, a Statelor Unite şi al Franţei. Sînt ţările care au cea mai mare grijă de cetăţenii lor. Dacă un cetăţean francez din Guinea sau din Malaezia are o problemă statul francez îşi pune în desfăşurare un mecanism întreg ca să-l extragă de acolo, să-l aducă în ţară. Acelaşi lucru îl fac americani, acelaşi lucru îl fac într-un mod fabulos statul Israel. Noi trebuie să luăm astfel de exemple şi să nu mai considerăm persoane de rang doi persoanele care au ajuns să lucreze. Pentru că ei nu pleacă de bine, şi de obicei vor să se întoarcă acasă. Ei vin tot la Găgeşti, domnule Cristoiu, sau eventual merg la Focşani, dacă nu la Găgeşti, cu banii cîştigaţi acolo îşi cumpără un apartament, investesc într-o casă, mai fac o casă în bătătura bătrînească. Deci banii ăia intră în economie.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră spuneţi că România nu mai are petrol, nu mai are… dar are forţă de muncă pe care noi nu trebuie să o mai exportăm pe gratis.

Rareş Bogdan: Are forţă de muncă şi teren, pămînt. Noi avem pămînt. Noi astăzi avem pămînt, pămînt pe care putem să-l lucrăm şi să aprovizionăm, în viitoarea criză alimentară care se preconizează la nivel european şi mondial putem aproviziona cu produse de bază cît şi procesate marile lanţuri. Adică în momentul cînd vine Carrefour, cînd vine Metro, cînd vine Kaufland, Selgros sau Mega Image în România le spui aşa: „Da, domnule, în regulă, excepţional, aţi intrat pe piaţa românească, aveţi toate facilităţile dar noi vrem să vă dăm cîrnaţii de Pleşcoi şi brînza de burduf uluitoare sau salamul de Sibiu să-l băgaţi în toată reţeau Carrefour că voi n-aveţi numai 60-70 de magazine în România, voi aveţi la nivel european 1000 de magazine.

Ion Cristoiu: Interesant, aşa e, corect şi dincolo, nu numai aici.

Rareş Bogdan: Adică produsul salam de Sibiu, brînză extraordinară, în diverse… făcută la Sibiu, făcută la Bran, făcută la Rucăr, făcută în Bucovina. Toate aceste produse noi trebuie să le ducem şi în reţele lor, nu doar să devenim strict…, deci produsele noastre să rămînă pe piaţa românească şi afară să nu ieşim cu nimic. Plus grîu, produse de panificaţie, toate acestea pot să asigure din România, ceapă, usturoi, pătrunjel. E anormal, dacă mergem împreună la Metro sau unde vreţi dumneavoastră, vom cumpăra pătrunjel din Ungaria, vom cumpăra coacăze din Croaţia, vom cumpăra căpşuni din Turcia, vom cumpăra roşii inclusiv cu un mare producător de roşii cum e România, mai ales partea sudică, vom lua în continuare roşii din Sicilia. Ştiu că putem lua dar astea trebuie să le luăm în luni noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, după care noi trebuie să investim în solarii, trebuie să renegociem cu Uniunea Europeană, să alocăm mai mulţi bani pentru sere, pentru solarii ca să producă aici. Pentru că repet, ştim să facem producţie alimentară, avem un pămînt care dă cantităţi uriaşe în Balta Brăilei şi nu numai de cereale la hectar şi nu numai, de porumb, de sfeclă roşie, ştim să luăm bani europeni pe subvenţia pe aceste produse, mai trebuie să creştem puţin să fim la nivelul Poloniei, sau al Franţei sau a Germanie şi mai rămîne doar să înţeleagă lumea că nu sîntem doar piaţă de desfacere. Noi, mental, trebuie să depăşim momentul de la piaţă de desfacere să devenim furnizori, furnizori pe ceea ce ne pricepem. Că degeaba nu putem furniza ceasuri, ca elveţienii, n-avem cum. Nu putem să furnizăm maşini ca nemţii, decît în parteneriat cu ei. Cum avem Fordul cu americanii, cum avem cu francezii la Daci a Renault, în schimb putem furniza mîncare. Deci mîncarea poate fi un atu uluitor pe care România să-l aibă în perioada următoare.

Ion Cristoiu: Da, v-am monitorizat toate intervenţiile pe Facebook şi mi-aţi dat un răspuns la o întrebare care ne-a pus-o un cititor, ce va apucat cu agricultura, trei sferturi din intervenţiile de pe Facebook sînt cu agricultura, vreţi să deveniţi ministrul Agriculturii?

Rareş Bogdan: Nu. E o chestiune extrem de simplă: cei mai mulţi bani care intră în România de 12 ani, de 12 ani din partea Uniunii Europene intră aceste subvenţii directe, ăia sînt bani siguri, care nu sînt pe proiecte, nu sînt pe ne aprobă sau nu ne aprobă anumite proiecte şi reuşim să accesăm sau să nu accesăm dintr-o anumită axă, ăştia sînt bani care vin. Că sînt pe cap de bovine, pe cap oi, pe cap de vaci, pe cap de pădure, pe teren arabil, pe păşune, deci sînt bani pe care putem să-i luăm. Pe lîngă asta sînt bani în plus pe care n-am reuşit să-i aducem în zona vitivinicolă şi în alte zone. Sînt bani pe care Europa îi va da. Noi trebuie să ştim să îi aducem. Noi avem 840.000 de mici fermieri. Sigur că noi considerăm mici fermieri şi gospodăriile de subzistenţă, cu agricultură de subzistenţă dar înregistraţi sînt 840.000. Mari agricultori nu sînt atît de mulţi la nivelul României, sînt cîteva mii. În schimb mica agricultură, agricultura de subzistenţă din zona rurală a României încă foarte puternică este majoritară 800 şi ceva de mii. Aici nu e o bătălie electorală, nu e o bătălie politică, aici este o realitate. Eu m-am uitat nu sînt multe zone în care noi putem să jucăm la nivel european. Da, nu sînt, ăsta e adevărul n-are rost să ne îmbătăm cu apă rece că nu ştim să facem nici detergenţi, nici ceasuri, am spus, şi nici alte lucruri la calitatea pe care o fac francezi, nemţi, italieni, nici haine ca italieni, nici parfumuri ca francezii. În schimb ştim să facem mobilă, nu să exportă buştean, mobilă, produs finit, ştim să facem mîncare şi să o facem la costuri bune şi foarte gustoasă, adică bio, calitate foarte bună, fără tot felul de adăugiri de astea chimice şi avem şi persoane pregătite pentru asta. Adică noi trebuie să înţelegem că în următoarea perioadă sînt cîteva pariuri pe care le putem cîştiga şi sînt altele pe care le putem pierde. Trebuie să învăţăm să jucăm la mare, trebuie să ne susţinem punctul de vedere, trebuie să învăţăm să nu ne fie teamă să negociem. Sigur nu trebuie să negociem cu pumnii în masă, nu trebuie să negociem cu capete în gură dar trebuie să negociem foarte hotărît orice condiţie. Adică, de exemplu dacă banii pe Covid sînt în zona euro cu precădere trebuie să ne batem ca aceşti bani să nu meargă prioritar pe zona euro, că nu e nici o diferenţă, să meargă pe tot ce înseamnă Uniunea Europeană, nu doar pe zona euro. De asemenea, statele nordice care spun: „Domne’, noi nu vrem să susţinem Sudul Europei sau Estul Europei în această criză” trebuie să înţeleagă că fără piaţa din Italia, fără Grecia, fără Spania, fără România, fără Bulgaria, fără Portugalia e complicat pentru Germania să reziste, sau pentru Suedia să reziste în următoarea perioadă şi trebuie să fie o împăcare între cele două curente. Eu nu zic acum că trebuie acum să fim pe modelul lui Salvini sau pe modelul lui Orban şi să dăm cu pumnul în masă şi să purtăm războaie cu Europa. În schimb trebuie să negociem cu Europa, e o diferenţă. Să ne arătăm piaţa, că totuşi sîntem a 7-a ţară, acum a 6-a ţară. Sîntem 20 de milioane, vedem ce înseamnă… Uite mi-a plăcut de Boris Johnson care a mulţumi medicilor români din Marea Britanie, 10.000 de medici români şi asistente. Mi-a plăcut de ministrul Sănătăţii din Franţa care a vorbit despre aportul medicilor români, în toată zona Bretaniei, Provence e plin de medici români. Nu există un dispensar sau un sătuc în care să nu existe un medic român. La Paris, în marele spitale există de la 5 la 50 de medici români, lucrurile astea sînt atuuri ale României pe care trebuie să le joace. Deci cred că diaspora nu trebuie privită doar ca nişte oameni care au plecat de scîrbă, de silă sau de sărăcie din România. Ci trebuie adusă cu toate energiile ei spre această ţară. Deci eu n-aş vedea… deci criza poate să ne îngroape sau poate să ne ridice. Depinde cum o abordăm şi depinde cît de curajoşi sîntem. Dacă nu vom avea curaj vom fi îngenuncheaţi de criză pentru că nu avem forţa marilor corporaţii şi nici sprijin.

Vă dau un exemplu: pînă la această oară Germania a anunţat un ajutor, fiţi foarte atent, un ajutor de 10 miliarde de euro pentru compania Luftansa. Austrian primeşte un ajutor de 200 de mii pentru Austria, Air France împreună cu KLM primeşte din partea statului francez un ajutor de 1,5 miliarde de euro. Noi trebuie să ne salvăm companiile aeronautice fie că sînt de stat, fie că sînt private. N-avem decît două: Tarom şi Blue Air. Trebuie să ne ajutăm economia românească, zona Horeca, care va fi cea mai afectată. Trebuie să-i ajutăm pe cei din zona hotelieră, de exemplu, dacă vrem să fim destinaţie turistică, dacă vrem să asigurăm turismul măcar partea internă care nu mai alege deplasările externe nici dumneavoastră, nici eu, nici alţii vara asta nu vom face deplasare în Franţa sau în Italia, sau în Grecia, sau în Croaţia sau în Turcia. Vom rămîne pe litoralul românesc. Dar pentru asta hotelierul român are nevoie de sprijin: amînarea unor rate bancare, sprijin direct pe IMM-uri, sprijin direct pe zonele submontane, montane, pentru omul care are pensiune şi care cîştiga bani în zona Bucovinei, a Maramureşului, sau în zona Rucăr-Bran extrem de mulţi de Paşte. În momentul ăsta a fost gol complet. Adică perioada aia de vîrf de încasări n-au mai avut-o. Oamenii ăia trebuiesc sprijiniţi pentru că ei, la rîndul lor, vor încasa şi vor plăti impozite, taxe, vor plăti taxe salariale şi vor băga bani în România, vor dezvolta. Că ăla care şi-a făcut un hotel la Bran, sau la Arieşeni nu alege să plece să investească în Franţa sau în Marea Britanie.

Citeşte şi: Ministrul de Interne a cerut redeschiderea unui site, cu condiţia eliminării articolelor care conţin fake news

Ion Cristoiu: N-aveţi impresia că din partidul dvs în ne de la dumneavoastră din partid? Nu mă refer la faptul că dumneavoastră aţi dispărut în raport cu ce eraţi înainte. E bine, e rău pentru partid?

Rareş Bogdan: Acum sînt lideri care au cîştigat puncte în această perioadă şi care au dat încredere electorală, mă refer, de exemplu la Florin Cîţu care a jucat bine această criză, Marcel Vela care a reuşit să fie prezent iar alţii care sigur ar fi trebuit să fie mai mult pentru a sprijini. Mă bucur că astăzi a ieşit, în sfîrşit, ministrul Agriculturii pentru că, repet, sînt cu ochii pe această zonă.

Ion Cristoiu: Păi, el trebuia să fie, între noi fie vorba. Această afirmare cum a fost şi a lui Nelu Tătaru nu duce la un dezechilibru în interiorul partidului. De exemplu doamna Turcan, ca să nu mă refer la dumneavoastră, ea a dispărut într-un fel. Adică dacă mă uit aşa în perioada asta… sigur nici n-avea cum, am dat un exemplu, deşi nu sunt un admirator.

Rareş Bogdan: Fiind pe stare de urgenţă dumneavoastră ştiţi foarte bine că aici sînt anumite ministere, cum e ministerul Transporturilor, ministerul de Interne, ministerul Apărării, ministerul de Externe, ministerul Sănătăţii şi premierul care au fost în prim-plan, să spunem aşa. Întrebarea este dacă în următoarea perioadă comunicatorii şi asta am cerut eu săptămîna trecută, astăzi la ora 19.00 avem un alt BNP vom discuta pe larg că s-au întîmplat lucruri deja de săptămîna trecută, adică miniştrii să fie dublaţi de parlamentari pentru că comunicarea este esenţială. Tot ceea ce poţi să faci este să comunici şi să arăţi ce s-a întîmplat, ce nu s-a întîmplat şi ce vrei să faci. Dacă miniştrii singuri dacă sînt abandonaţi sau dacă nu ştiu să comunice, sau le este teamă sau îşi închipuie că vor rămîne pe vecie acolo se înşeală. Oamenii au nevoie de informaţii. Sînt lucruri care au funcţionat, alte lucruri care au funcţionat mai puţin bine. Important este să înţelegem că în următoarea perioadă primul şi cel mai important examen pe care îl are de dat fiecare este şansa lui să comunice corect, coerent, şi pe măsuri concrete. Pentru că poţi foarte simplu să demontezi un atac venit dinspre Opoziţie dacă ai argumentaţia la tine şi mai ales dacă ai informaţii. Şi am spus: „Domnule daţi-ne informaţii celor care vrem să vă sprijinim”. Pentru că vă spun ceva un partid care începe la 45% criza poate să ajungă la 37, 38 sau 40 sau poate să ajungă la 32, 33, poate să se ducă periculos de jos. Deocamdată Partidul Naţional Liberal astăzi a păstrat o bună brumă. Numai mie mi-e teamă ca acest bagaj electoral care-l avem astăzi şi care pe de o parte e bine şi din cauza faptului că reprezentăm autoritatea, adică între 5-7 procente.

Ion Cristoiu: Around the flag, ştiu.

Rareş Bogdan: Exact. Noi sîntem purtători.

Ion Cristoiu: Da, dar steagul e mare.

Rareş Bogdan: Şi de pe 15 februarie nu-l mai ţine noi, pardon de pe 15 mai începem să nu-l mai ţinem noi. Ei întrebarea este cum reuşim să ţinem tot noi steagul, cum reuşim să dăm noi trendurile, să impunem noi temele de discuţii în economie, pe zona socială, cum reuşim să venim noi cu temele favorabile corecte pentru cetăţeni dar noi să generăm reacţiile Opoziţiei şi nu noi să răspundem la provocările Opoziţiei. Plus aici sînt nişte atuuri pe care noi le putem avea. Sigur că, pe de o parte presa, vreau să vă spun ceva, poate o să uimesc, în această criză am doi, în afară de modul în care preşedintele şi-a intrat în rol, în cămaşă şi a început să joace.

Ion Cristoiu: La un moment dat.

Rareş Bogdan: La un moment dat, corect, dar a început să joace şi joacă şi în ultimele două săptămîni el joacă în continuu. Adică e mijlocul terenului cu mingea la picior şi pasează peste tot şi coordonează jocul. E şi antrenor şi coordonator de joc şi vîrf de atac. Ei, la un moment dat, vă spun că acest… trebuie să fim extrem, extrem de atenţi la modul în care reuşim să păstrăm mingea la picior. Adică reuşim să fim cei care vin cu politicile publice, vin cu soluţiile, pentru că dacă nu se întîmplă acest lucru putem intra într-o zonă în care să fim puşi cu spatele la zid şi să fim pur şi simplu mitraliaţi din toate direcţiile. Nu e simplu. Nu e deloc simplu, dar eu i-am rugat pe toţi să înţeleagă că e o provocare. E o provocare din care putem ieşi cîştigători dar pentru asta trebuie să-ţi asumi lucruri şi trebuie să ai curaj. Nu trebuie să ne fie frică de absolut nimic şi trebuie să intrăm în dialog, nu trebuie să-i lăsăm să toace. Vă dau un exemplu pe mass-media: marii cîştigători, vă spuneam că în afară de preşedinte care a jucat şi guvernul care a reuşit să gestioneze partea medical-sanitară bine şi a venit cu primele măsuri economice, sînt cetăţenii României care din punctul meu de vedere… eu credeam că sîntem mai indisciplinaţi, vă spun cu sinceritate, au fost foarte disciplinaţi cu precădere în marile oraşe, marile aglomerări urbane, au respectat izolare, carantină, sigur cu mici excepţii, sînt peste tot, dar mult mai bine decît se aştepta. E o mutare a zonei urbane, care a fost extrem de disciplinată, spre o zonă rurală care n-a mai fost ca înainte. Şi doi, presa. Domnule Cristoiu dumneavoastră ştiţi foarte bine situaţii de genul acesta că presa dorea să facă scandal, putea să ne pulverizeze şi să pulverizeze însăşi încrederea în statul român, în instituţii. Presa a fost de o responsabilitate fantastică. Oricine ce-ar spune, unii din marii cîştigători sau marii jucători care au fost extrem de normali în această criză au fost jurnaliştii. Jurnaliştii care au fost conştienţi că un fake-news poate duce la reacţii periculoase, că sperietura introdusă în populaţie poate crea reacţii adverse, că panica în spaţiul public poate fi periculoasă. Şi au fost extrem de… mai ales cei care au stat seară de seară pe televiziuni, cei care au condus mari redacţii, cei care au scris zi de zi, puteau să creeze, e simplu, cu o presă ostilă poţi să creezi haos generalizat, poţi să creezi panică.

Ion Cristoiu: Ultima precizare, că trebuie neapărat să ne uităm, cel puţin şi dumneavoastră şi eu. Vă duceţi în seara asta la şedinţă.

Rareş Bogdan: Tot de aici, tot de pe scaunul ăsta de aici, tot în on line.

Ion Cristoiu: Aproape sigur că veţi atrage atenţia asupra unui lucru cu care amîndoi sîntem de acord: după 15 mai mijloacele de capital politic sînt altele.

Rareş Bogdan: Complet diferite.

Ion Cristoiu: Adică nu se va mai înghesui nimeni să vadă ce spune ministrul Sănătăţii, decît dacă va avea ce să spună. Acum şi dacă n-are îl invită.

Rareş Bogdan: Geaca lui Vela, ca să vă vorbesc plastic, geaca lui Vela nu va mai aduce voturi. Geaca lui Vela care reprezintă autoritatea, geaca de Top Gun nu va mai aduce voturi. Masca lui Arafat sau a lui Nelu Tătaru nu va mai fi la fel de interesantă ca în situaţii de criză, hotărîrea lui Ciucă sau comunicarea permanentă a lui Orban nu va mai fi la fel de atractivă pentru populaţie. Acolo intră în scenă soluţiile economice, rezolvarea crizei sociale, a crizei financiare şi acolo va fi cheia pentru comunicare, pentru că acolo vin marile asociaţii a jucătorilor din industria turismului, din industria alimentară, din industria HoReCa, de restaurante, baruri care e foarte aplicată, mari retaileri, de mari mall-uri. Revin la noi şi o să spună: „Ce soluţie ai pentru mine, ce faci cu mine”.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă încă una domnule Rareş Bogdan şi închei. Eu vă spun: va veni şi vremea dumneavoastră.

Rareş Bogdan: Da, dar nu a venit încă şi trebuie să precizez extrem de bine. Eu în momentul ăsta fac ce trebuie şi nu trebuie să mă grăbesc.

Ion Cristoiu: Să vă asculte pe dumneavoastră, în sensul ăsta.

Rareş Bogdan: Eu nu mă grăbesc, am un dialog şi sper să fiu ascultat, pentru că e un dialog a unui om pozitiv, a unui om de bun simţ, al unui om care înţelege că un partid care a preluat o situaţie de genul acesta complet nouă, poate ieşi extrem de şifonat, dar poate ieşi şi întărit dintr-o astfel de situaţie. Depinde cum gestionăm şi depinde dacă micile conflicte rămîn undeva jos îngropate şi marile teme vor pune stăpînire pe preocuparea din spaţiul public, cel puţin a noastră.

Ion Cristoiu: Mulţumesc nu vreau să vă spună după asta răutăcioşii că stăteaţi de vorbă cu mine şi nu vă uitaţi la preşedintele României. Vă mulţumesc, o să mai facem nişte discuţii, sînteţi chiar foarte interesant. Vă mulţumesc!

Rareş Bogdan: Cu toată deschiderea. Vă mulţumesc şi eu!”

Citeşte şi: Ce se va întâmpla cu românii aflaţi în şomaj tehnic după 15 mai. Violeta Alexandru: „Vom face o listă cu sectoarele care rămân închise”


loading...