Anda Trandafir este studentă la Medicină şi a primit cu bucurie vestea potrivit căreia rastelurile devin obligatorii, deoarece merge des pe două roţi.

„Sunt încântată să observ că s-au luat măsuri şi în privinţa bicicliştilor. Eu, de exemplu, m-am confruntat cu o problemă de curând, când am fost la Servicul de Evidenţă a Populaţiei şi nu am avut unde să îmi las bicicleta. Aceeaşi problemă am avut-o când am vrut să ies în oraş, pentru că la terase nu am avut un loc unde să îmi las bicicleta în siguranţă”, spune Anda.

Alte Articole

Creşterea salarială a angajaţilor Metrorex ar putea fi anulată ...

Vaccinare anti-COVID. Florin Cîţu: În România suntem victimele ...

Mircea Bradu, unul dintre primii primari de după 1989, a murit. ...

„Important este să vedem normele metodologice, modelul sau tipul de rastel la care se face referire, apoi vor urma etapele de previzionare a costurilor, de includere a investiţiei în bugetul local şi de demarare a procedurii de achiziţie. De asemenea, costurile rastelurilor pot diferi în funcţie de sistemul de prindere a acestora la sol, de sistemul anit-furt, dacă e prevăzut în normele de aplicare a legi”, declara Alina Pintilie, director de Comunicare – Primăria Timişoara.

De la bugetul local, cei mai mulţi bani ar urma să meargă spre şcoli. Doar în Timişoara sunt aproximativ 300 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, iar un preţ mediu de 500 de lei pe rastel, arată o investiţie de 150.000 de lei. Şi asta fără sisteme anti-furt.

Citeşte şi Soluţiile românului care a revoluţionat traficul în New York pentru Bucureşti: Se pot face schimbări care nu vor necesita investiţii