Rata de succes a Programului „STOP fumat” – 30%. Câţi fumători au renunţat la viciu cu medicamente şi consiliere psihologică

„Programul „Stop Fumat” este derulat de Ministerul Sănătății și asigură celor care doresc să se lase de fumat consiliere în acest sens și terapie medicamentoasă specifică. Programul este în derulare din 2008, iar aproape 4.000 de pacienți au fost cuprinși în această perioadă. În jur de 30% dintre ei au renunțat la fumat. Tratamentul durează trei luni. Primesc consiliere antifumat realizată de către un medic specialist, pregătit în acest sens, și terapie medicamentoasă specifică. Sunt patru ședințe sau ori de câte ori este nevoie, pacientul rămânând în contact cu medicul”, a precizat Munteanu la o conferință de presă prilejuită de „Ziua Națională fără Tutun”.

Ea a adăugat că, începând cu 2010, pentru că au fost „foarte mulți curioși” și foarte puțini au urmat acest tratament în serios, s-a introdus și o coplată pentru cele patru ședințe de consiliere și atunci s-au adresat programului doar cei cu adevărat motivați în procesul de renunțare la fumat.

În context, Munteanu a spus că SPCT se adresează celor 4,9 milioane de români fumători, care arată o prevalență de 26,7% — similară cu media din UE, dar ceva mai mică față de țările vecine.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu ne adresăm doar fumătorilor, ne adresăm și tinerilor și dorim să realizăm din ei o generație fără fumat. De aceea trebuie să avem în vedere și fumatul pasiv, iar legea (antifumat — n.r.) care s-a aprobat în martie ne oferă acest sprijin și sperăm ca Eurobarometrul să nu mai arate aceste date vizavi de expunerea la fumat pasiv în baruri și restaurante în România și vizavi de expunerea la locul de muncă”, a afirmat medicul.

Alte articole

IPS Teodosie loveşte din nou! „Fumătorii nu se pot împărtăşi. O iresponsabilitate, feriţi-vă de aşa ceva!”

Vești proaste pentru fumători! Se scumpesc țigările, începând cu 11 ianuarie

Munteanu a mai precizat că ceea ce mai este de combătut, de educat și de lucrat în continuare ține de fumatul la domiciliu, care se păstrează într-o limită ridicată.

„Nu trebuie să uităm nici fumatul la mâna a treia, care este acel reziduu de tutun care rămâne în încăperea în care s-a fumat și care se depozitează și de asemenea persistă în părul și pe hainele fumătorului. Cea mai mare expunere la acest fumat la mâna a treia este mașina fumătorului, unde fumul persistă peste două ore, curățenia în mașină nu se face după fiecare țigară și atunci poate sunt justificate acele indicații de interzicere a fumatului în mașină față de expunerea la copil”, a explicat Munteanu, conform Agerpres.