RĂZBOI ÎN CAUCAZ. Armenia acuză Azerbaidjanul că a bombardat un spital unde sunt trataţi civili

RĂZBOI ÎN CAUCAZ. Arţah este o republică autoproclamată, de facto independentă, aflată în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, dar care de jure aparţine de Azerbaidjan. Drept urmare a ocupării teritoriilor din vestul Republicii Azerbaidjan de către detașamentele de armeni, sprijinite de armata Armeniei, începând cu 1993, guvernul autoproclamat controlează o mare parte din teritoriul fostei Regiuni Autonome Nagorno-Karabah, precum și districtele azere dintre aceasta și granița cu Armenia și Iran. În ultimele săptămâni, după 27 septembrie, a fost teatrul principal al războiului armeano-azer, majoritatea bătăliilor dându-se în zona capitalei Stepanakert.

Ministerul Apărării armean a confirmat că zone de pe teritoriul său au fost lovite, dar a negat că a întreprins lovituri asupra Azerbaidjanului şi a afirmat că „îşi rezervă de acum dreptul de a viza orice infrastructură sau echipament militar de pe teritoriul Azerbaidjanului”.

Citeşte şi Azerbaidjanul bombardează instalaţii de lansare de rachete în Armenia. Erevanul anunţă represaliii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este pentru prima dată de la reluarea ostilităţilor în această regiune separatistă când Baku recunoaşte că a lovit teritoriul Armeniei. Baku afirmă că forţele sale armate au remarcat în noaptea de marţi spre miercuri pe teritoriul armean desfăşurarea de sisteme de lansare de rachete gata a fi utilizate, într-o zonă din apropierea regiunii Nagorno-Karabah, şi le-a distrus.

Alte articole

Câștigător Chefi la cuțite 2026. Cine a luat marele premiu de 30.000 de euro în finala din 26 mai 2026

Nepotul lui El Chapo a fost capturat în Mexic

Istoria conflictului din Nagorno Karabah

Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit majoritar de armeni, s-a separat de Azerbaidjan, de unde a rezultat la începutul anilor ’90 un război soldat cu circa 30.000 de morţi. Ostilităţile aflate acum în desfăşurare sunt cele mai grave după anul 1994.

După aproape 30 de ani de impas diplomatic, preşedintele azer Ilham Aliev a promis că va prelua controlul asupra regiunii.

Trupe azere şi luptători separatişti, aceştia din urmă susţinuţi de Erevan, luptă de la sfârşitul lunii septembrie în Nagorno-Karabah. Beligeranţii se acuză reciproc că atacă deliberat zone civile populate, de crime de război şi de folosirea de bombe cu fragmentaţie, muniţie interzisă. Reluarea ostilităţilor a provocat în mod oficial peste 600 de morţi, dar bilanţul real reală ar putea fi mult mai mare.

Un armistiţiu negociat sub egida Rusiei ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbăta trecută pentru a permite cel puţin un schimb de prizonieri şi cadavre, dar nu a fost respectat.

Pe lângă o potenţială criză umanitară, există şi teama unei posibile internaţionalizări a conflictului, întrucât Turcia încurajează ofensiva azeră, în timp ce Rusia are un tratat militar cu Armenia.