Război în Ucraina. Evacuări de urgenţă în nordul ţării, 14 localități afectate de bombardamente rusești. Zelenski, ameninţat cu moartea

Război în Ucraina. Autorităţile din regiunea Cernihiv, în nordul Ucrainei, au ordonat marţi evacuarea a 14 localităţi din apropierea frontierei cu Rusia şi Belarus, din cauza bombardamentelor ruseşti zilnice, potrivit AFP şi Agerpres.

„Consiliul de Apărare a decis evacuarea a 14 aşezări din apropierea frontierei, unde locuiesc încă 300 de persoane”, a declarat şeful administraţiei militare regionale, Viaceslav Ceaus, într-un comunicat, precizând că „zona din preajma frontierei este bombardată în fiecare zi”.

VIDEO Rusia mută arsenal nuclear mai aproape de Europa! Belarusul, videoclip cu rachete ruseşti Oreşnik mutate pe teritoriul său

Potrivit acestei surse, evacuările vizează comunităţile din Novgorod-Siverski, Semenivka şi Snovsk, fiecare situată între 10 şi 40 km distanţă de frontiera cu Rusia, precum şi din Gorodnia, la 20 km de Rusia şi Belarus.

Alte articole

Rusia a atacat porturile ucrainene de la Marea Neagră. O navă civilă a fost avariată

VIDEO Rusia mută arsenal nuclear mai aproape de Europa! Belarusul, videoclip cu rachete ruseşti Oreşnik mutate pe teritoriul său

„Trebuie să realizăm evacuarea în termen de 30 de zile”, a precizat Ceaus.

Odată cu venirea iernii, Moscova şi-a intensificat atacurile aeriene cu drone şi rachete, vizând în special infrastructura energetică din Ucraina şi aruncând locuitorii în întuneric.

„În acest an, peste 1.400 de locuitori au părăsit zona de frontieră”, a adăugat Ceaus. În octombrie, un atac rusesc cu drone împotriva localităţii Novgorod-Siverski s-a soldat cu patru morţi.

Autorităţile ucrainene ordonă frecvent evacuări obligatorii de civili, în special în zonele din est, unde trupele ruse avansează în faţa forţelor ucrainene, care duc lipsă de oameni şi muniţii.

Aceste evacuări au loc în timp ce eforturi diplomatice sunt angajate din noiembrie, sub egida Washingtonului, pentru a se încerca punerea capăt conflictului, cel mai sângeros din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Escaladare fără precedent: Medvedev îl amenință pe Zelenski cu moartea și expunerea trupului acestuia

Rusia a lansat amenințări explicite la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, mergând până la evocarea publică a uciderii acestuia și a expunerii trupului său, într-un nou episod de escaladare verbală provocat de o presupusă tentativă ucraineană de asasinare a lui Vladimir Putin — acuzație respinsă categoric de Kiev.

Furia Moscovei a fost alimentată de afirmații potrivit cărora Ucraina ar fi ordonat un atac cu drone asupra reședinței prezidențiale de la Valdai, unde liderul de la Kremlin își petrece frecvent timpul. Autoritățile ucrainene au calificat însă aceste informații drept o invenție menită să justifice continuarea războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.

Tensiunile au căpătat o dimensiune internațională după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că a aflat despre presupusul atac direct de la Vladimir Putin și că reacția sa inițială a fost una de furie. Ulterior, Trump a admis că informațiile ar putea fi neconfirmate și a cerut agențiilor de informații americane să clarifice situația.

În paralel, Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse și unul dintre cei mai virulenți susținători ai liniei dure a Kremlinului, a lansat un atac verbal extrem la adresa lui Zelenski, într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Tonul amenințător și limbajul violent folosit au fost percepute de observatori drept un semnal grav pentru perspectivele fragile ale negocierilor de pace.

Întâlnirea de la Mar-a-Lago s-a încheiat. Donald Trump: „Am făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte încheierea acestui război”. Kremlinul a ajuns la un consens cu Casa Albă: „Un armistițiu temporar nu face decât să prelungească conflictul”

Potrivit lui Medvedev, presupusa acțiune ar fi fost menită să submineze orice tentativă de soluționare a conflictului, iar liderul ucrainean ar fi condamnat, în opinia sa, la dispariție politică și fizică. Declarațiile sale, de o agresivitate rar întâlnită chiar și în retorica rusă recentă, au provocat reacții de îngrijorare în mediile diplomatice.

Între timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut că, în noaptea de 28 spre 29 decembrie, Ucraina ar fi lansat 91 de drone cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod, toate fiind interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Ministerul rus al Apărării a confirmat doborârea unor drone în regiune, dar fără a menționa inițial vreo amenințare directă la adresa lui Putin.

Contradicțiile din comunicările oficiale rusești, lipsa confirmărilor din partea autorităților locale și absența oricăror relatări ale martorilor din zona Valdai au alimentat scepticismul experților. Mai mult, reședința prezidențială este protejată de un sistem dens de apărare antiaeriană, care, potrivit surselor locale, nu ar fi fost activat.

Kievul a respins ferm acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni”, iar președintele Zelenski a declarat că nu are încredere în intențiile lui Vladimir Putin, susținând că liderul rus nu dorește o soluție reală pentru Ucraina și ar putea manipula informațiile prezentate partenerilor occidentali.

Incidentul survine la scurt timp după discuții considerate promițătoare între Zelenski și Donald Trump, desfășurate la Mar-a-Lago, unde fostul lider de la Casa Albă a declarat că pacea este „mai aproape ca niciodată”, deși rămân „probleme extrem de sensibile”, în special legate de eventuale concesii teritoriale.

Kremlinul insistă ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donbas, o condiție pe care Zelenski a afirmat că nu o poate accepta unilateral. Cu toate acestea, Trump a vorbit despre progrese semnificative în ultimele săptămâni, afirmând că direcția negocierilor va deveni clară „în câteva săptămâni”.

În acest context tensionat, amenințările lansate de la Moscova riscă să compromită eforturile diplomatice și să adâncească ruptura dintre părți, într-un moment în care speranțele pentru o detensionare păreau, cel puțin temporar, să prindă contur.

Putin invocă un presupus atac ucrainean și îl pune pe Trump într-o poziție delicată

Vladimir Putin a folosit o conversație telefonică cu fostul președinte american Donald Trump pentru a lansa o acuzație gravă la adresa Ucrainei, susținând că una dintre reședințele sale oficiale ar fi fost vizată de un atac cu drone. Informația a fost respinsă aproape imediat de Kiev, care acuză Kremlinul de manipulare menită să submineze dialogul cu Statele Unite.

Potrivit comunicatului oficial transmis de Moscova, liderul de la Kremlin i-ar fi spus lui Trump că Ucraina a „lansat un atac terorist” asupra unei reședințe prezidențiale din regiunea Novgorod. Kremlinul susține că Trump ar fi fost „șocat” și „literalmente indignat” de această relatare.

În versiunea rusă a discuției, Trump ar fi declarat că nu își poate imagina „asemenea acțiuni nebunești” și că incidentul ar urma să influențeze abordarea Washingtonului față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul a făcut trimitere și la afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora administrația americană actuală nu a furnizat Ucrainei rachete Tomahawk.

Conversația a fost a doua dintre cei doi lideri în decurs de 24 de ore. Trump a descris dialogul drept „foarte bun”, dar a admis că între părți persistă „câteva probleme extrem de sensibile”.

Ulterior, vorbind cu jurnaliștii, Trump a confirmat că a fost „foarte supărat” când Putin i-a relatat despre presupusul atac. El a făcut însă o distincție între retorica agresivă și un atac direct asupra unei reședințe personale. Totodată, Trump a admis că este „posibil” ca incidentul să nu fi avut loc așa cum a fost descris de liderul rus și a sugerat că informațiile trebuie verificate de serviciile de informații americane.

De partea rusă, ministrul de Externe Serghei Lavrov a afirmat că forțele de apărare antiaeriană au distrus drone care vizau reședința prezidențială din Novgorod, fără a prezenta dovezi concrete. Reședința respectivă nu este domiciliul principal al lui Putin și este utilizată în principal ca loc de retragere.

Kievul a respins categoric acuzațiile. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a fabricat povestea pentru a sabota negocierile în curs cu Statele Unite.

„Un nou val de minciuni din partea Federației Ruse”, a transmis Zelenski, subliniind că progresul dialogului dintre Ucraina și SUA reprezintă un eșec strategic pentru Kremlin. „Dacă nu există scandal între noi și America și dacă facem pași înainte, pentru Rusia este un lucru inacceptabil, pentru că ei nu vor să pună capăt acestui război”, a adăugat liderul ucrainean.

Apelul Putin–Trump a avut loc cu puțin timp înainte ca Trump să se întâlnească, duminică, cu Zelenski la Mar-a-Lago. Discuțiile dintre Statele Unite și Ucraina privind un eventual acord de pace sunt încă într-o fază incipientă, în pofida promisiunilor repetate ale lui Trump din campania electorală din 2024, când susținea că va pune capăt războiului în 24 de ore de la revenirea la Casa Albă.

Deși oficialii americani și ucraineni au vorbit înainte de întâlnire despre așteptări pozitive, rezultatele concrete au fost limitate, cele două părți convenind doar asupra continuării dialogului luna viitoare.