Belarusul a publicat marţi un videoclip despre ceea ce a descris ca fiind desfăşurarea pe teritoriul său a sistemului de rachete hipersonice Oreşnik cu capacitate nucleară, o evoluţie ce consolidează capacitatea Moscovei de a lansa rachete în toată Europa, relatează Reuters.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat ferm al preşedintelui Vladimir Putin, care a iniţiat discuţii şi cu administraţia preşedintelui american Donald Trump, a anunţat la începutul acestei luni desfăşurarea rachetelor balistice ruse cu rază medie de acţiune.
Unii experţi occidentali au afirmat că desfăşurarea, care ar face ca rachetele nucleare ruseşti să ajungă mai repede la ţintele europene în cazul unui război, subliniază dependenţa crescândă a Kremlinului de ameninţarea armelor nucleare, în încercarea de a descuraja membrii NATO să furnizeze Kievului arme ce pot lovi adânc în interiorul Rusiei.
Doi cercetători americani au afirmat că, potrivit studiului lor asupra imaginilor din satelit, Moscova staţionează probabil rachetele şi lansatoarele mobile ale acestora la o fostă bază aeriană din estul Belarusului.
Videoclipul difuzat marţi de Ministerul Apărării din Belarus nu a dezvăluit locul unde sunt amplasate sistemele de rachete, dar a arătat lansatoare mobile şi echipajele acestora conducând pe drumuri forestiere şi trupe specializate camuflând sistemele cu plase.
Un ofiţer superior a fost filmat în timp ce le spune soldaţilor că sistemele sunt puse oficial în serviciu de luptă şi, pe fondul unei ninsori uşoare, vorbeşte despre antrenamentele regulate şi rutinele de recunoaştere pentru echipajele rachetelor.
Moscova a testat o rachetă Oreşnik (în rusă „Alun”) cu armament convenţional împotriva unei ţinte din Ucraina în noiembrie 2024. Putin se laudă că este imposibil de interceptat din cauza vitezei care, potrivit rapoartelor, depăşeşte Mach 10.
Kremlinul anunţă că îşi va înăspri poziţia în negocierile de pace pentru Ucraina din cauza presupusului atac al Kievului asupra reşedinţei lui Putin
Kremlinul a declarat marţi că presupusul atac cu drone ucrainene asupra reşedinţei prezidenţiale din regiunea Novgorod va înăspri poziţia Rusiei cu privire la un posibil acord de pace pentru a pune capăt luptelor din Ucraina, relatează Reuters.
„Această acţiune teroristă are ca scop blocarea procesului de negociere”, a acuzat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Consecinţa diplomatică va fi înăsprirea poziţiei de negociere a Federaţiei Ruse”, a anunţat el.
Armata rusă, a ameninţat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, ştie cum şi când să răspundă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzaţiile Rusiei ca fiind „o altă rundă de minciuni” menite să justifice atacuri suplimentare împotriva Ucrainei şi să prelungească războiul.
Dmitri Peskov a ţinut să comenteze faptul că Ucraina neagă atacul cu drone şi a reproşat presei occidentale că susţine negarea Kievului. „Vedem că Zelenski însuşi încearcă să nege acest lucru, iar multe mass-media occidentale, aliniindu-se regimului de la Kiev, încep să răspândească ideea că acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Peskov. „Aceasta este o afirmaţie complet smintită”, a comentat el.
Peskov a refuzat să spună unde se afla Putin în momentul atacului, afirmând că, având în vedere evenimentele recente, astfel de detalii nu ar trebui să fie de domeniu public.
Când a fost întrebat dacă Rusia are dovezi fizice ale atacului cu drone, el a răspuns că apărarea aeriană a doborât dronele, dar că problema epavelor ţine de Ministerul Apărării.
Întrebat de Franceinfo despre acuzaţiile Moscovei, care afirmă că Ucraina a trimis 91 de drone – toate interceptate – asupra reşedinţei preşedintelui rus, fostul ambasador al Franţei în Rusia, Jean de Gliniasty, s-a arătat sceptic. „Este destul de neclar, este un fel de ceaţă de război: Rusia acuză, Ucraina neagă, aşa se întâmplă adesea în acest conflict”, a spus el, opinând că un astfel de atac „joacă în favoarea Rusiei, în mod foarte clar”, în sensul că îi permite să justifice o înăsprire a poziţiei sale ca să „câştige timp”, relatează Le Figaro. Diplomatul a atras totuşi atenţia asupra reacţiei lui Donald Trump. „Dacă Donald Trump spune că este nemulţumit, este îngrijorător, deoarece aceste 91 de drone sunt vizibile din satelit. Asta înseamnă că serviciile, franceze sau americane, au detectat cele 91 de drone”, a subliniat el.
Pe de altă parte, liderii europeni au intrat, marţi, într-o convorbire despre situaţia din Ucraina, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez. „La ora 11 (12:00, ora României), premierul Donald Tusk va participa la o nouă discuţie a liderilor europeni pe tema Ucrainei”, a scris Adam Szlapka pe X, fără a oferi alte detalii.