Război între Armenia şi Azerbaidjan: Cel puţin 37 militari şi câţiva civili au fost ucişi şi peste 100 au fost răniţi

Update. Cel puţin alţi 15 militari separatişti din regiunea Nagorno Karabah au fost ucişi în confruntări armate cu Azerbaidjanul, a anunţat luni această provincie secesionistă, susţinută de Armenia, iar bilanţul total a crescut astfel la 39 de morţi, în timp ce confruntările continuau luni, relatează AFP.

În total, 32 de militari au fost ucişi – începând de duminică dimineaţa, când au izbuncnit confriuntările armate -, potrivit Ministerului separatist al Apărării.

De asemenea, cinci civili azeri şi doi civili armeni au murit în Karabah, potrivit unor bilanţuri anunţate duminică.

Azerbaidjanul nu a anunţat pierderi militare.

Alte articole

Lidia Fecioru dezvăluie trucul care te ajută să atragi banii. Ce nu îi lipsește niciodată din casă: „Trebuie să avem două”

EUROSTAT: România are cel mai mare preţ la energie din UE la consumatorii casnici

Însă bilanţul ar putea fi mult mai mare, în contextul în care cele două părţi afirmă că au cauzat pierderi adversarului şi difuzează imagini cu blindate distruse.

Ciocnirile dintre cele două foste republici sovietice, care s-au aflat în război în anii 1990, sunt cea mai recentă explozie a unui conflict de lungă durată asupra Nagorno-Karabakh, o regiune separatistă care se află în interiorul Azerbaidjanului, dar este condusă de etnici armeni.

Nagorno-Karabakh a anunţat că 16 dintre militarii săi au fost ucişi şi peste 100 de răniţi după ce Azerbaidjanul a lansat un atac aerian şi de artilerie duminică dimineaţa. Armenia şi Nagorno-Karabakh au declarat legea marţială şi au mobilizat populaţia masculină.

Azerbaidjanul, care a declarat şi legea marţială, a declarat că forţele sale au răspuns bombardamentelor armene şi că au preluat controlul a până la şapte sate, deşi Nagorno-Karabakh a negat acest lucru. Procuratura Azerbaidjanului a declarat că cinci membri ai unei familii au fost ucişi de bombardamente armene.

Primele imagini din războiul armeano-azer. Tancuri distruse şi ţinte civile atacate, cel puţin o femeie şi un copil au fost ucişi VIDEO

Ciocnirile au determinat un val de eforturi de diplomaţie pentru a preveni o nouă izbucnire a unui conflict vechi de decenii între Armenia creştină majoritară şi Azerbaidjanul în mare parte musulman, Rusia solicitând încetarea imediată a focului şi o altă putere regională, Turcia, anunţând că va sprijini Azerbaidjanul.

Conductele care transportă petrol caspic şi gaze naturale din Azerbaidjan către restul lumii trec aproape de Nagorno-Karabakh. Armenia a avertizat, de asemenea, despre riscurile de securitate din Caucazul de Sud în iulie, după ce Azerbaidjanul a ameninţat că va ataca centrala nucleară a Armeniei ca posibilă represiune.

Nagorno-Karabakh s-a desprins de Azerbaidjan într-un conflict care a izbucnit în momentul prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991.

Deşi s-a convenit o încetare a focului în 1994, după ce mii de oameni au fost ucişi şi mulţi mai mulţi strămutaţi, Azerbaidjanul şi Armenia se acuză frecvent reciproc de atacuri în jurul Nagorno-Karabakh şi de-a lungul frontierei separate azeri-armene.

În ciocnirile de duminică, activiştii armeni pentru protejarea drepturilor omului au spus că o femeie şi un copil armean au fost ucişi.

Armenia a declarat că forţele azere au atacat ţinte civile, inclusiv capitala Nagorno-Karabakh, Stepanakert, şi au promis un „răspuns proporţional”.

„Rămânem puternici lângă armata noastră pentru a ne proteja patria de invazia azerilor”, a scris prim-ministrul armean Nikol Pashinyan pe Twitter.

Azerbaidjanul a negat o declaraţie a ministerului armean al Apărării în care se spune că elicopterele şi tancurile azere au fost distruse şi a acuzat forţele armene de lansarea unor atacuri „deliberate şi vizate” de-a lungul liniei frontului.

„Ne apărăm teritoriul, cauza noastră este corectă!” a spus preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, într-un discurs adresat naţiunii.

Turcia a anunţat că vorbeşte cu membrii grupului de la Minsk, care mediază între Armenia şi Azerbaidjan. Rusia, Franţa şi Statele Unite sunt copreşedinţi.

Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit telefonic cu Pashinyan, dar nu au fost disponibile detalii despre conversaţie, iar preşedintele turc Tayyip Erdogan a vorbit cu Aliyev.

Erdogan, promiţând sprijinul pentru aliatul tradiţional Azerbaidjan, a declarat că Armenia este „cea mai mare ameninţare la adresa păcii din regiune” şi a cerut „întregii lumi să fie alături de Azerbaidjan în lupta lor împotriva invaziei şi cruzimii”.

Pashinyan a reacţionat, a îndemnat comunitatea internaţională să se asigure că Turcia nu se implică în conflict.
Franţa a îndemnat, de asemenea, părţile să pună capăt ostilităţilor, iar Papa Francisc a făcut apel la soluţionarea diferendelor lor prin negocieri.

Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat, de asemenea, ambele părţi să oprească acţiunile militare şi să revină la negocieri.

Cel puţin 200 de persoane au fost ucise în aprilie 2016, în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Cel puţin 16 persoane au fost ucise în ciocniri în iulie.