Răzvan Cuc: Noul meu mandat de ministru al Transporturilor este dedicat vizitelor pe şantiere

Noul meu mandat de ministru al Transporturilor este dedicat vizitelor pe şantiere, pentru a avea garanţia că execuţia kilometrilor de autostradă este la zi, după ce, în primul mandat, am scos la licitaţie proiecte de autostradă în valoare de 3,5 miliarde de euro, a declarat, luni, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, după citirea moţiunii simple pe Transporturi intitulată "Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3".

RomaniaTV.net
01 apr. 2019, 15:05
Răzvan Cuc: Noul meu mandat de ministru al Transporturilor este dedicat vizitelor pe şantiere

„În primul meu mandat de ministru al Transporturilor, adică în 10 luni, am reuşit să scot la licitaţie proiecte de autostradă în valoare de 3,5 miliarde de euro. În primul meu mandat, pentru prima dată, a fost scoasă la licitaţie autostrada care taie Carpaţii, Sibiu-Piteşti, cea mai aşteptată autostradă din România. Pentru secţiunea 1 a autostrăzii Piteşti-Sibiu, între Sibiu şi Boiţa, avem deja un câştigător şi, dacă nu ar fi existat o contestaţie, contractul ar fi fost deja semnat. Am reuşit să deblochez această situaţie, iar acum suntem în faza procedurilor de semnare a contractului”, a afirmat Cuc.

Şeful de la Transporturi a precizat că mandatul actual este dedicat vizitelor pe şantiere, pentru a verifica permanent stadiul în care se află lucrările.

„Ţineţi minte: primul meu mandat, proiecte de 3,5 miliarde de euro. Ăştia nu sunt bani pe hârtie. Fără licitaţie, niciun proiect nu poate să prindă viaţă. Noul meu mandat de ministru al Transporturilor, adică al doilea, este dedicat vizitelor pe şantiere, pentru a avea garanţia că execuţia de km de autostradă este la zi. Am demarat în premieră la Ministerul Transporturilor ‘Ora infrastructurii’. Românii ştiu în timp real ce se întâmplă pe şantiere, care este stadiul proiectelor aflate în execuţie, ce proiecte noi începem, precum şi alocările bugetare pentru fiecare proiect de infrastructură. Acum mi-am dat seama că deja operaţionalul proiect ‘Ora infrastructurii’ mai are un scop: să demonteze toate fake-news-urile pe care le-aţi spus dvs. astăzi”, le-a zis Cuc deputaţilor.

Potrivit acestuia, 527 de kilometri de autostradă din cei 803 kilometri construiţi după Revoluţie au fost realizaţi în timpul unor guvernări social-democrate.

„Dacă tot vorbiţi de performanţele PSD în domeniul infrastructurii rutiere, vă prezint eu câteva reale. În perioada 2000-2004, în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit 97 de km de autostradă. În perioada 2012-2015, tot în timpul unei guvernări social-democrate, s-au construit alţi 312 km de autostradă. Din 2017 şi până acum, tot în perioada unei guvernări social-democrate, s-au mai construit 118 km de autostradă, din care 75 sunt deschişi circulaţiei. Deci, din cei 803 km de autostradă construiţi după 1989 în România, 527 de km au fost construiţi în anii de guvernare PSD, adică, 76% din autostrăzile construite după Revoluţie în România. Vă mai spun un adevăr: din păcate, de câte ori am revenit la guvernare după dumneavoastră, a trebuit să facem eforturi uriaşe să corectăm dezastrul pe care l-aţi lăsat în urmă, dar chiar şi aşa am reuşit să construim. Pe măsură ce corectăm legislaţia şi deblocăm proiectele, procesul de construcţie se va accelera”, a menţionat ministrul Cuc, citat de Agerpres.

El a reiterat că CNAIR a estimat pentru acest an finalizarea unui număr de 180 de kilometri de autostradă şi a reiterat că va acorda tot sprijinul de care este nevoie.

„Pentru acest an, CNAIR a estimat finalizarea a 180 de km de autostradă, iar eu voi face absolut tot ce îmi stă în putinţă din punct de vedere administrativ pentru ca aceşti kilometri să fie executaţi în timp. Mă refer aici la loturile aflate deja în construcţie: două loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva, două loturi ale autostrăzii Sebeş-Turda, două loturi ale autostrăzii Ogra-Câmpia Turzii. La acestea se vor adăuga 27 de km din loturile 1 şi 2 ale drumului de mare viteză Piteşti-Craiova, secţiunea de 16 km la profil de autostradă a variantei de ocolire a municipiului Bacău, practic primul sector de autostradă din Moldova, secţiunea de 11 km între Râşnov şi Cristian, care face parte din autostrada Ploieşti-Braşov şi sectorul Biharia-Mureş, în lungime de 5,5 km, care va asigura legătura autostrăzii Transilvania cu frontiera ungară”, a arătat Răzvan Cuc.

Ministrul a ţinut să sublinieze că în cazul autostrăzii Moldova construcţia a început în mandatul său şi a enumerat proiectele viitoare.

„Construcţia autostrăzii Moldova a început în mandatul meu, domnilor. Vă reamintesc faptul că primii 16 km de autostradă la care a început efectiv construcţia anul acesta pe varianta de ocolire a municipiului Bacău vor face parte din autostrada Moldovei. În plus, anul viitor, ne propunem să începem lucrările la proiectele de interes major cum ar fi: cei 52 de km ai autostrăzii de centură Bucureşti Sud şi la cei peste 60 de km ai loturilor 3 şi 4 din Drumul expres Craiova-Piteşti, segmente pe care vrem să le scoatem din nou la licitaţie anul acesta”, a susţinut el.

În ceea ce priveşte Centura Bucureştiului, Răzvan Cuc a spus că principalele probleme şi blocaje în traficul rutier apar în zona nodurilor rutiere.

„Tocmai de aceea am scos la licitaţie şi am încheiat contracte pentru construcţia pasajelor Mogoşoaia, Domneşti, Berceni şi Olteniţa. La toate cele 4 pasaje construcţia începe anul acesta, iar pentru deblocarea circulaţiei de pe actuala centură a capitale am demarat procedurile pentru construcţia autostrăzii de centură care va prelua traficul de tranzit, în special traficul greu pe relaţia Constanţa-Nădlac şi traficul de tranzit pe direcţia Giurgiu-Siret. Am mai făcut încă un lucru extrem de important în cele şase săptămâni de când sunt ministru al Transporturilor în al doilea mandat. Am venit în parlament la comisii să propun modificări la Legea achiziţiilor publice în sensul simplificării procedurilor şi al urgentării lucrărilor în infrastructură”, a explicat oficialul de la Transporturi.

Moţiunea simplă pe Transporturi, iniţiată de PNL şi PMP, a fost dezbătută luni de plenul Camerei Deputaţilor şi va primi votul final miercuri.