„Declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal preşedintelui (Vladimir) Putin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a subliniat că Moscova va analiza cu atenţie cuvintele liderului de la Washington.
„Cu siguranţă, avem nevoie de timp pentru a analiza declaraţiile făcute la Washington”, a adăugat el.
Peskov a transmis că percepția de la Moscova este că livrările de arme anunțate de SUA și sprijinul acordat Ucrainei de statele NATO nu duc către o soluție diplomatică.
„Deocamdată se poate spune un lucru cu certitudine: se pare că o astfel de decizie, luată atât la Washington, cât şi în ţările NATO şi chiar la Bruxelles, este percepută de partea ucraineană nu ca un semnal de pace, ci ca un semnal de continuare a războiului”, a spus Peskov, citat de agenția TASS.
Tonul cel mai tranșant l-a avut Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, care a catalogat declarațiile lui Trump drept o încercare de presiune lipsită de efect asupra Kremlinului.
„Trump a lansat un ultimatum teatral către Kremlin. Lumea a tremurat, aşteptându-se la consecinţe. Europa beligerantă a fost dezamăgită. Rusiei nu i-a păsat”, a scris Medvedev într-o postare pe platforma X.
Pe aceeași linie, viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko a acuzat NATO și SUA că urmăresc o strategie deliberată de prelungire a conflictului din Ucraina, cu scopul de a slăbi Rusia. El a subliniat lipsa unui angajament real pentru negocieri din partea Occidentului și a Kievului.
„Ieri (luni – n.r.) s-a vorbit mult despre faptul că Rusia nu ar dori pacea, că nivelul delegaţiei (trimise la negocierile cu Ucraina – n.r.) nu este cel potrivit, s-a vorbit despre nişte termene-limită pentru încheierea unui acord, dar nimeni nu a spus că acordul presupune negocieri. Acestea nu există din simplul motiv că Ucraina însăşi refuză să le poarte. Şi aceasta este încă o dovadă că, de fapt, ţările NATO sunt interesate de prelungirea la maximum a acestui conflict, pentru a epuiza Rusia, folosind terminologia lor”, a afirmat Gruşko.
Diplomatul rus a atras atenţia şi asupra aspectului financiar al deciziilor luate la Washington şi Bruxelles.
„În ceea ce priveşte cine va plăti (pentru aceste livrări), NATO ca atare nu are bani, dar europenii vor cumpăra arme americane şi le vor transfera Ucrainei.”, a declarat acesta.
Mai mult, Gruşko a calificat drept „foarte ciudat” ultimatumul de 50 de zile lansat de Trump Rusiei, în condițiile în care partea ucraineană „este fizic absentă” de la masa negocierilor.
„Din moment ce ieri nu a fost formulat niciun apel către partea ucraineană să răspundă cât mai curând posibil la disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relua negocierile, trebuie să concluzionăm de aici că nu există un interes real din partea Occidentului de a contribui la încheierea cu succes a negocierilor. Linia lor pentru noi este absolut clară: este menită să epuizeze Rusia cât mai mult posibil”, a concluzionat Gruşko.
Un mesaj mai moderat, dar în aceeași notă, a venit din partea altui adjunct al ministrului rus de externe, Serghei Riabkov. Acesta a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a relua calea diplomatică.
„Trebuie să ne concentrăm asupra activităţii politice şi diplomatice. Preşedintele Federaţiei Ruse a declarat în repetate rânduri că suntem pregătiţi să negociem, iar calea diplomatică este preferabilă pentru noi”, a afirmat Riabkov.
Luni, în cadrul unei conferinţe comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este „dezamăgit” de comportamentul Moscovei şi de poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin. Trump a anunţat că Washingtonul va continua livrările de arme către Ucraina dacă Europa va suporta costurile. În plus, liderul american a avertizat că SUA vor impune tarife de 100% pentru produsele rusești și cele ale partenerilor Moscovei, dacă în 50 de zile nu se ajunge la un acord între Washington și Kremlin privind Ucraina.