Realizatoarea documentarului „Memorialul durerii”, despre explicaţiile lui Augustin Lazăr: Îi lipseşte conştiinţa

„Prima condiție a personalului care lucra în aceste comisii de elibrare, era realizată pe baza unor criterii: cruzimea și tortura. Aceasta nu este opinia mea, ci a unui om pe care l-am intervievat și care mi-a spus că duritatea și cruzimea erau condiții generale.

În închisoare erau 60 de deținuți politici, supuși abuzurilor în fața comisiei. După cum bine știm, odată condamnați și intrați în pușcărie, deținuții nu mai aveau voie să fie torturați. Domnul Lazăr trebuia să fi știut acest lucru. Se încălca legea într-un mod direct.

Oamenii care lucrau cu Securitatea, erau oamenii Securității, nu informatori. Părerea mea este că toate aceste explicații ale domnului procuror șef, sunt elemente manipulatoare. Nu ceea comentează opinia publică. Domnului Lazăr îi lipsește constiința, neavând conștiință nu își poate analiza propria lui activitate din anii aceia”, a declarat Lucia Hossu, la Antena 3.

Augustin Lazăr, procurorul general al României, a explicat, marţi, într-o conferiţă de presă, rolul său în comisia de liberări condiţionate de la Penitenicarul Aiud, unde era închis dizidentul Iulius Filip şi a cerut „scuze instituţionale” pentru activităţile imorale ale procurorilor înainte de 1989.

„În ultimele zile, câteva instituţii de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete de natură să mă decredibilizeze ca om, ca magistrat, ca român. Este prima dată în viaţă când mi se întâmplă aşa ceva şi este suprinzător şi pentru un procuror foarte experimentat cu o carieră foarte îndelungată. În acest context, fac următoarele precizări: nu sunt ofiţer, subofiţer, agent sau colaborator al fostei Securităţi sau al vreunui serviciu de informaţii. Am făcut şi eu armata (…) şi sunt rezervist al Armatei Române la arma geniu”, a spus procurorul general.

El a adăugat că, în perioada 1982 – 1989, a îndeplinit funcţia de procuror stagiar, respectiv procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, fără a exercita vreo funcţie de conducere şi fără a instrumenta dosare care vizau fapte împotriva regimului comunist.

„Am lucrat mereu în cadrul legal, iar activitatea mea principală a constat în investigarea infracţiunilor de violenţă. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. Episodul la care fac referire unele instituţii de presă, respectiv calitatea de preşedinte al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, a fost prezentat în mod deformat şi tendenţios, cu ignorarea explicaţiilor pe care le-am dat. Din acest motiv, sunt obligat să reiau precizarea conform căreia atribuţia acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi. Aceasta era, ca şi acum, atributul exclusiv al instanţei de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice: realizarea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsă şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară. Important de precizat este că legea aflată în vigoare la data respectivă avea aceleaşi prevederi pentru toate categoriile de deţinuţi. Instituţia liberării condiţionate este reglementată relativ similar şi în prezent, cu menţiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător”, a explicat Lazăr.

Procurorul general consideră că atacurile la adresa lui din ultima vreme sunt determinate de faptul că şi-a depus candidatura pentru încă un mandat.