Recensământ „măsluit” în mai multe localităţi din România. Explicaţia autorităţilor locale este incredibilă

Potrivit ultimului recensământ, mai multe localităţi din judeţul Gorj au înregistrat o creştere spectaculoasă a numărului de locuitori, deşi aceştia nu au domiciliul în zonele respective. Autorităţile locale au explicat cărui fapt se datorează această creştere neaşteptată a populaţiei.

04 aug. 2022, 14:21
Recensământ „măsluit” în mai multe localităţi din România. Explicaţia autorităţilor locale este incredibilă

Recensământ „măsluit” în mai multe localităţi din România. Numărul persoanelor care au fost recenzate îl depăşeşte cu mult pe cel care figurează la Evidenţa Populaţiei.

Recensământ „măsluit” în Gorj. Primar: „Scopul nostru a fost să rămânem localitate de gradul II“

Citeşte şi Primele amenzi pentru cei care au refuzat să participe la recensământ 2022. Sancţiunile ajung până la 3.000 lei

Prefectul judeţului Gorj susţine că sunt foarte multe persoane care şi-au luat câte un loc de casă pe lângă oraş, în comunele învecinate şi s-au mutat cu totul acolo.

„Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700″, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent, potrivit Adevărul.

În Roşia de Amaradia, o comună situată la graniţa judeţelor Gorj şi Vâlcea, într-o zonă de deal, o mare parte din locuinţe sunt pustii. Proprietarii fie au plecat în alte oraşe, fie sunt la muncă în străinătate. Chiar şi aşa, potrivit ultimului recensământ, numărul locuitorilor este mai mare cu 500 faţă de cel de la Evidenţa Populaţiei.

Primarul Liviu Cotojman a explicat cum s-a ajuns la o asemenea situaţie.

„Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II.

Se face referire la populaţia de 2.600, care are domiciliu, dar diferenţa o reprezintă cei care au proprietăţi pe raza localităţii, dar au domiciliul în altă parte. În urma recensământului, s-au adunat şi cei cu viză de reşedinţă, mai ales că mulţi oameni au ieşit la pensie şi s-au mutat la ţară“, a explicat edilul.

Acesta a mai precizat că dacă o localitate este retrogradată la un grad inferior, numărul de salariaţi de la Primărie trebuia să fie mai mic, iar accesarea de fonduri europene ar fi fost afectată.

Primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt reale şi că nu-l interesează gradul localităţii.

„Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate.

La noi nu există casă care să fie scoasă la vânzare şi să nu se vândă. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Diferenţa salarială este mică. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a explicat edilul din Teleşti.

Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a precizat că urmează ca datele să fie verificate şi nu se poate ca o persoană să fie recenzată în două locuri.

Citeşte Recensământ 2022. Cine primeşte o zi liberă, cine riscă amenzi de 3000 de lei. Ghid recensământ 2022