Referendum pentru a 13-a pensie şi majorarea vârstei de pensionare la 66 de ani UPDATE

UPDATE: Elveţienii, a căror populaţie îmbătrânită se confruntă cu o creştere a costului vieţii, au votat duminică PENTRU a 13-a pensiE, potrivit rezultatelor aproape finale ale consultării, prezentate de Agenţia France-Presse. Pe de altă parte, iniţiativa privind vârsta de pensionare de 66 de ani a fost respinsă de 74,7% dintre participanţii la referendum, potrivit La Libre.
Propunerea privind a 13-a pensie a primit 58,2% din voturile din ţară, potrivit acestor rezultate provizorii, care arată de asemenea că a obţinut majoritatea voturilor în mai mult de jumătate din cele 26 de cantoane elveţiene, o condiţie pentru adoptarea sa, potrivit AFP.

Elveția face referendum pentru majorarea vârstei de pensionare și cea de-a 13-a pensie, informează AFP, preluată de Agerpres.

Sondajele de opinie arată că o propunere vizând majorarea, treptată, a vârstei de pensionare, de la 65 până la 66 de ani, pare sortită eşecului.

A 13-a pensie, după modelul celui de-al 13-lea salariu

În schimb, cea de a doua propunere, vizând acordarea celei de a 13-a pensii în fiecare an, similar cu cel de al 13-lea salariu de care beneficiază numeroase persoane active din Elveţia şi alte state europene, are şanse să fie adoptată. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de gfs.bern pentru postul public de televiziune SSR, 53% din cei intervievaţi au declarat că susţin iniţiativa, în timp ce 43% sunt împotrivă.

Alte articole

Pensii 2024. Ce se întâmplă cu a 13-a pensie, ce scrie în legea care se aplică de la 1 septembrie

S-a votat a 13-a pensie şi s-a respins majorarea vârstei de pensionare. Locul unde pensiile vor fi majorate începând din 2026

În prezent, pensia medie de asigurări sociale de stat în Elveţia este plafonată la 2.450 de franci (2.570 de euro) pentru o persoană singură şi 3.675 de franci pentru un cuplu căsătorit. Este vorba de sume insuficiente pentru o ţară considerată una din cele mai scumpe din lume. De exemplu, chiria pentru un apartament de trei camere într-un oraş din Elveţia este de cel puţin 3.000 de franci (3.150 de euro) iar o cafea costă mai mult de cinci franci (peste 25 RON).

Românii care au dreptul la al 13-lea și al 14-lea salariu. Prima leafă se dă înainte de vacanţa de vară, a doua de Crăciun 2024

„La fel ca peste tot, există o criză a puterii de cumpărare în Elveţia. Nivelul de viaţă al pensionarilor s-a erodat”, a explicat Pierre-Yves Maillard preşedintele Uniunii federaţiilor sindicale din Elveţia (SGB), care militează pentru un vor favorabil la referendumul de duminică şi speră că iniţiativa va avea câştig de cauză.

Partidele de stânga susţin iniţiativa, dar lor li se opun vehement partidele de dreapta şi cele de centru. Guvernul şi parlamentul elveţian se opun şi ele. Guvernul afirmă că majorarea propusă ar costa mai mult de patru miliarde de franci pe an, avertizând că ar fi nevoie de majorarea impozitelor şi de asemenea ar putea ameninţa stabilitatea financiară a sistemului de asigurări sociale. De asemenea, autorităţile federale precizează că modificarea propusă ar însemna mai mulţi bani pentru toţi pensionarii, indiferent de situaţia lor financiară.

Contribuțiile pentru care vârstnicii nu vor primi pensie. Ce sporuri nu au fost adăugate în recalculare. Unii pensionari vor avea venituri micșorate

Electorii se vor pronunţa de asemenea asupra unei propuneri formulată de organizaţia de tineret a Partidului Liberal vizând majorarea treptată a vârstei de pensionare, de la 65 până la 66 de ani pe parcursul următorului deceniu, pentru a asigura sustenabilitatea finanţării sistemului de pensii. Însă această iniţiativă nu pare să aibă şase de reuşită în condiţiile în care ultimele sondaje arată că doar 35% din cei intervievaţi sunt favorabili unei astfel de măsuri în timp ce 63% sunt împotrivă.

Votul vine la mai puţin de două săptămâni după ce alegătorii elveţieni au decis, la limită, majorarea vârstei de pensionare pentru femei, de la 64 până la 65 de ani, acelaşi nivel ca şi pentru bărbaţi.

Duminică, birourile de vot nu vor fi deschise decât pentru câteva ore urmând a fi închise la prânz (10.00 GMT) iar primele rezultate sunt aşteptate în cursul după-amiezii.

Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an. Pentru ca o iniţiativă populară să fie adoptată are nevoie de spriijnul majorităţii alegătorilor precum şi de suportul a mai mult de jumătate din cele 26 de cantoane elveţiene.