„Reforma administrativă” a lui Bolojan: din 25.000 de posturi tăiate, aproape 18.000 sunt în învăţământ, în timp ce la Curtea de Conturi, CCR, Administraţia Prezidenţială sau Secretariatul General al Guvernului, numărul de posturi ocupate a crescut

Datele analizate arată că, din totalul posturilor eliminate de reforma lui Bolojan, aproape 18.000 au provenit din sectorul Educației, ceea ce face ca învățământul să fie domeniul cel mai afectat de măsurile de reducere a personalului. O parte importantă a posturilor eliminate ar putea fi reprezentată de poziții ocupate de cadre didactice suplinitoare.

Potrivit analizei publicate de Profit.ro, la nivel general, numărul total de posturi ocupate în sectorul public a coborât în luna noiembrie la aproximativ 1,28 milioane, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat din aprilie 2023. Comparativ, la finalul lunii decembrie 2024, aparatul bugetar număra peste 1,306 milioane de posturi ocupate. Scăderea recentă marchează o inversare a tendinței de creștere constantă din ultimii ani.

Educația rămâne, în pofida reducerilor, cel mai mare angajator din sectorul public, cu peste 366.000 de posturi ocupate la finalul lunii noiembrie. Pe următoarele locuri se situează sistemul de sănătate, cu aproximativ 245.500 de posturi, structurile de ordine publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Poliția și Jandarmeria – cu aproape 125.000 de angajați, precum și sectorul Apărării, cu peste 75.000 de posturi ocupate.

Reduceri consistente de personal au fost operate și în alte zone ale administrației publice. În administrația centrală, respectiv în instituțiile aflate sub controlul Guvernului, numărul posturilor ocupate a scăzut cu peste 21.600, până la circa 815.500. În administrația locală, diminuarea a fost mai redusă, de aproximativ 3.300 de posturi, totalul ajungând la puțin peste 465.000.

Alte articole

Strategia lui Ilie Bolojan pentru facturi mai mici la energie: „E nevoie să creștem capacitățile de producție”

Marea reformă a lui Bolojan, sfidată de instituțiile statului. Cine sunt „privilegiații” care au făcut angajări masive în plină criză

Pe lângă Educație, cele mai importante scăderi de personal au fost consemnate în structurile MAI, cu peste 2.000 de posturi eliminate, în primării, cu aproape 1.800 de posturi mai puțin, precum și în zona finanțelor publice, unde Ministerul Finanțelor, ANAF și Vama au pierdut cumulat peste 400 de posturi ocupate.

Citeşte şi: Prima de carieră didactică se plăteşte în ianuarie 2026. Profesorii primesc în plus pe card 1.500 de lei

În același timp, unele instituții au înregistrat creșteri de personal, în anumite cazuri pe fondul preluării unor structuri în subordine. Cele mai vizibile majorări au fost raportate la Ministerul Mediului, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională și Ministerul Afacerilor Externe, însă acestea au fost limitate ca amploare, însumând câteva zeci de posturi.

Reducerea actuală a aparatului bugetar este relevantă în contextul în care sectorul public a depășit în toamna anului trecut pragul de 1,3 milioane de posturi ocupate, un nivel atins anterior doar în perioada de dinaintea crizei financiare din 2009. După ajustările dure impuse atunci, numărul bugetarilor coborâse la un minim de aproximativ 1,18 milioane în 2014, urmat de o creștere constantă în anii următori.

Guvernul a justificat măsurile de restructurare prin necesitatea stabilizării finanțelor publice, insistând că reducerea deficitului nu se bazează exclusiv pe creșteri de taxe, ci și pe limitarea cheltuielilor. Printre deciziile adoptate se numără înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2025 și 2026, eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare, precum și restricționarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare.

Citeşte şi: Daniel Băluţă lansează acuzaţii grave: „Am fost otrăvit cu arsenic!”. Primarul Sectorului 4 susţine că este victima unei tentative de şantaj! Marian Goleac, suspectul de serviciu, neagă orice implicare: „”Nu este adevărat!”