Reformele anunţate de Emmanuel Macron au provocat ample manifestaţii în Franţa

„Peste 25.000 de persoane” au defilat la Paris în cadrul manifestaţiei naţionale a feroviarilor, a afirmat Cedric Robert, purtător de cuvânt al sindicatului CGT-Cheminots.

Manifestanţii au purtat un banner pe care se putea citi „Pasageri şi feroviari pentru trenul public, calitatea serviciilor, securitate, fiabilitate”, urmând să se întâlnească cu o altă coloană, cea a funcţionarilor, reunită sub sloganul „Pentru funcţia publică, salarii, locuri de muncă şi statut”.

„Astăzi este o zi importantă”, a afirmat Jean-Marc Canon, secretarul general al CGT – Servicii Publice, principalul sindicat, invocând o „creştere cu 40% a numărului manifestanţilor”, comparativ cu mobilizarea precedentă din 10 octombrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Emmanuel Macron şi guvernul său, la cel mai greu test social în faţa naţiunii

Alte articole

Ilie Bolojan cere mai multe investiții franceze în România: „Putem să construim pe termen lung”

Bernadette Chirac a murit. Fosta soție a lui Jacques Chirac avea 93 de ani

Confruntări sporadice au izbucnit la Paris între tineri cu cagule, care aruncau cu diverse obiecte, şi poliţişti care au recurs la tunuri cu apă şi la gaze lacrimogene, anunţă Agerpres. 

În total, circa 180 de manifestaţii erau prevăzute joi pe teritoriul Franţei.

Feroviarii protestează împotriva unui proiect de reformă al SNCF, operatorul căilor ferate franceze. Guvernul vrea să îl transforme în societate anonimă şi să abandoneze statutul extrem de protejat al căilor ferate pentru noii angajaţi, care garantează în special angajarea pe viaţă.

Dacă metroul funcţionează în Paris, traficul feroviar este perturbat în mare măsură, 35,4% dintre angajaţi fiind în grevă, potrivit conducerii căilor ferate.

Cât despre funcţionari (din spitale, învăţători, controlori de trafic aerian etc), ei au manifestat deja cu sutele de mii la 10 octombrie împotriva anunţatei suprimări a 120.000 de posturi dintr-un total de 5,64 milioane de funcţionari, şi îngheţarea salariilor lor.

Indignarea s-a intensificat odată cu anunţarea unui proiect de reformă care prevede planuri de plecări voluntare şi recurgerea sporită la persoane care nu beneficiază de statutul de funcţionar.

„De această dată, Emmanuel Macron este în dificultate”, proclamă un editorial al cotidianului de dreapta Le Figaro. „Cu reformele de la SNCF şi din administraţia publică, iată (că Macron) atacă Everestul conservatorismului francez şi ultimele regimente ale sindicalismului cel mai radical”, scrie ziarul citat.

Preşedintele de 40 de ani îşi respectă astfel promisiunile de reformă în toate direcţiile.

„Franţa nu este o ţară reformabilă. Mulţi au încercat asta şi nu au reuşit, pentru că francezii detestă reformele”, sublinia el în august. Dar „a transforma” ţara „în profunzime pentru a-i regăsi destinul” este „o luptă care îi face să viseze pe francezi”, adăuga preşedintele francez.

Guvernul îşi afişează „hotărârea” de a rezista, dar protestatarii intenţionează să-l facă să dea înapoi, în pofida eşecului primei lor confruntări în toamna trecută împotriva reformei dreptului muncii.

„Dacă nu facem nimic, guvernul nu va da înapoi”, a spus miercuri Philippe Martinez, secretar general al puternicului sindicat CGT.

Opoziţia politică de stânga ar trebui să fie de asemenea printre manifestanţi, ceea ce îl bucură pe editorialistul cotidianului comunist L’Humanite, Paule Masson, pentru care stânga, divizată, lucrează în sfârşit „la deschiderea de perspective care întorc spatele presiunilor liberale”.

Potrivit unui sondaj difuzat joi, deşi majoritatea francezilor (58%) consideră politica guvernului în conformitate cu angajamentele campaniei lui Emmanuel Macron, aproape trei sferturi (74%) o găsesc „nedreaptă”. Un sentiment care creşte în rândul populaţiei: +6 puncte procentuale în trei săptămâni.

Această zi a feroviarilor ar urma să fie continuată de o grevă inedită la SNCF: trei zile de muncă sistematică urmate de două zile de grevă între începutul lunii aprilie şi sfârşitul lunii iunie.

Unii evocă anul 1995. O grevă de amploare, cea mai importantă în Franţa de după mai 1968, paralizase atunci traficul feroviar timp de 20 de zile împotriva unui proiect de reformă a sistemului de pensii propus de fostul premier de dreapta Alain Juppe. Guvernul de dreapta a sfârşit atunci prin a da înapoi.

„Ultimul care a spus că nu va ceda a fost Juppe. În cele din urmă a cedat. Mâine acesta va fi Macron”, a asigurat Philippe Boutant, un conductor de 52 de ani din sindicatul CGT.