ANAT atenţionează, într-un comunicat de presă transmis, duminică, că, în cazul agenţiilor de turism, unde există mai multe modalităţi de evidenţiere a cifrei de afaceri, stabilirea unui unic criteriu de calcul pentru acordarea granturilor de lucru devine inechitabilă. „Peste 90% dintre agenţiile de turism evidenţiază cifra de afaceri la valoarea marjei şi nu la valoarea totală a rulajului realizat într-un exerciţiu financiar”, arată reprezentanţii asociaţiei de profil.

„ANAT salută propunerea înaintată de Federaţia Industriei Hoteliere (FIHR) şi de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), de a merge pe o schemă de ajutor care să acopere un procent de 20% din diferenţa între cifra de afaceri realizată în 2019 şi cea realizată în 2020. Pentru comparaţie, pentru o valoare facturată de 1.000 de lei, înregistrată de marea majoritate a companiilor drept cifră de afaceri, agenţiile de turism înregistrează, ca şi cifră de afaceri, o medie de 70 de lei. În mod corespunzător, spre exemplu, un ajutor de 20% raportat la cifra de afaceri, înseamnă pentru vasta majoritate a companiilor din economie un aport de 200 de lei, în timp ce pentru agenţii acesta se traduce printr-o sumă de numai 14 lei, de 14 ori mai puţin!”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT, asociaţie care deţine, la ora actuală, preşedinţia Alianţei pentru Turism (APT).

Alte Articole

ROBOR la 3 luni creşte după 12 şedinţe de stagnare. Veşti ...

România pe primul loc în Europa la „bugetari de lux”. ...

Rabla 2021. 15.497 de autovehicule şi 107 motociclete au fost ...

TICHETE DE MASĂ 2020. Creşte valoarea bonurilor din această lună. Ce se întâmplă cu VOUCHERELE DE VACANŢĂ 

Potrivit sursei citate, în cazul agenţiilor de turism, ponderea costurilor cu forţa de muncă este dublă faţă de cea din domeniul hotelier şi alimentaţie publică, în medie depăşind 60% din totalul cheltuielilor, „ceea ce face ca impactul social al luării sau neluării la timp al oricărei măsuri de sprijin economic, să fie sensibil mai mare”.

Prin urmare, ANAT doreşte să vină în completarea propunerii înaintate de colegii din industria turismului, cu adăugarea unui al doilea criteriu legat fie de contributivitate, fie de accesul la granturile pentru capital de lucru oferite in baza OUG 130/2020.

În vederea elaborării unui model de calcul pentru o schemă de ajutor de stat personalizată pentru agenţiile de turism, ANAT propune acordarea unui sprijin care să reprezinte între 20% şi 35% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri din 2020, compusă dintr-o pondere fixă de 20% şi una variabilă, calculată astfel: 15% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri realizată în 2020 – pentru cei care nu au reuşit să acceseze granturile pentru capital de lucru, respectiv o pondere care să reprezinte ponderea impozitelor totale plătite pentru anul 2019, dar nu mai mult de 10% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri din acest an.

Din datele pe care le deţine ANAT, pentru anul 2019, agenţiile de turism au raportat la ANAF o cifra de afaceri totală de circa 500 milioane de euro, rulajul efectiv fiind de circa 4,3 miliarde de euro.

„Pornind de la estimarea unei scăderi de circa 60% pentru anul 2020 şi având în vedere plafonarea ajutoarelor de stat posibil de acordat unei singure întreprinderi la 800 de mii de euro, rezultă că impactul bugetat (valoarea ajutorului solicitat de către agenţiile de turism) se situează undeva între 50 şi 70 de milioane de euro, adică cel mult la 20% din volumul fondurilor alocate pentru Măsura 2 – granturi pentru capital de lucru, sumă ce ar putea fi, în mare parte, acoperită, prin realocarea fondurilor neconsumate la Măsura 1 – microgranturi, conform OUG 130. Cu această sumă, se pot crea premisele relansării unei ramuri-cheie a industriei ospitalităţii, de care depinde îndeosebi incoming-ul, dar şi o serie întreagă de alte profesii şi activităţi conexe, oferindu-se şanse egale de relansare a celor peste 2.000 întreprinderi din acest domeniu, în condiţiile în care, la nivel internaţional prognozele de revenire sunt revizuite în sens negativ”, menţionează ANAT.

Reprezentanţii patronatelor din turism sunt de părere că, deşi întreaga industrie şi-a pus mari speranţe în Măsura 2 – granturile pentru capital de lucru, din primele date reiese faptul că vor fi foarte puţini beneficiari care vor primi finanţare, iar prin urmare impactul în economie nu va fi cel aşteptat, în situaţia în care Guvernul nu va suplimenta fondurile.

„Numeroasele modificări aduse la OUG 130/2020 şi includerea multor coduri CAEN care nu fac parte din categoriile cele mai afectate a dus la scăderea dramatică a şanselor agenţiilor de turism să acceseze aceste fonduri. De asemenea, ANAT consideră profund inechitabil principiul de alocare a fondurilor „primul venit, primul servit”, mai ales în situaţia în care platforma în care s-au făcut aplicaţiile a avut numeroase sincope care au făcut greoaie sau, pe alocuri imposibilă, înregistrarea cererilor”, se arată în comunicatul citat.

ANAT, alături de celelalte organizaţii membre APT, trage un semnal de alarmă privind programul de înscrieri pentru IMM-uri la alocarea granturilor pentru capital de lucru, care a demarat pe 22 octombrie, la ora 10:00. „Există multe suspiciuni cu privire la accesul unor aplicanţi la conţinutul şi forma cererii înainte de deschiderea oficială a aplicaţiei, în condiţiile în care nici tutorialul transmis nu cuprindea toate informaţiile necesare. O posibilă variantă este alocarea unor fonduri semnificativ mai mari pentru a satisface întreaga cerere, altfel se introduce suplimentar o concurenţă nedreaptă între companiile care au fost mai „repede de mână” şi celelalte, ceea ce duce la distorsionare inacceptabilă a industriei turismului”, susţin patronatele din turism.

Totodată, Asociaţia subliniază faptul că Măsura 3 – granturi pentru investiţii este inoportună în cazul agenţiilor de turism, deoarece „situaţia este atât de gravă, încât nicio companie din acest domeniu nu se poate gândi la investiţii, în condiţiile în care presiunea pe fluxurile de numerar impune, mai degrabă, vânzarea unor active”.