Retrospectivă 2012: Dezmăgirea a înlocuit euforia „primăverii arabe” în Tunisia, Egipt şi Libia

– În Tunisia, la Sidi Bouzid, un oras din zona central-vestica a Tunisiei unde un tânar vânzator ambulant, Mohamed Bouazizi, si-a dat foc la 17 decembrie 2010 într-un gest de disperare care a declansat revolta tunisiana, pregatirile în vederea comemorarii a doi ani de la eveniment au avut loc pe fundalul unor disensiuni si polemici.

O parte a Comitetului de organizare a evenimentului a demisionat, denuntând o „acaparare” de catre islamistii din cadrul miscarii Ennahda (la putere) a acestei manifestatii, iar opozitia a profitat de acest lucru pentru a protesta fata de Guvern, incapabil, în opinia sa, sa redreseze tara.

Locuitorii acestui oras rebel considera, aproape în unanimitate, ca nu s-a schimbat nimic fata de 2010, în special în ceea ce priveste somajul, care continua sa faca ravagii. „Despre ce revolutie vorbiti? Aici nu s-a schimbat nimic”, se revolta Ezzedine Nasri care, ca si Mohamed Buazizi, este un vânzator ambulant, a carui sotie, desi are o diploma universitara, nu îsi poate gasi de lucru înca din 2002.

Tunisia tocmai a evitat o greva generala, la apelul sindicatului majoritar Uniunea Generala Tunisiana a Muncii (UGTT), care vrea sa protesteze fata de un atac al membrilor unor militii apropiate Ennahda.

Alte articole

Un român a rămas cu buza umflată după ce și-a comandat un bucket de la KFC. I-a trecut și pofta de mâncare când a văzut ce a primit

Membrii BEC, amenințați în mediul online după ce au respins candidatura lui Călin Georgescu. Instituția a sesizat Parchetul și CNA

Un compromis de ultima ora cu Guvernul a permis anularea grevei fara sa se reuseasca o disipare a sentimentului care prevaleaza în tabara laica asupra intentiilor Ennahda de a islamiza, cu forta daca este necesar, întreaga tara.

Atacul împotriva UGTT face parte dintr-un „plan revansard al lui Rached Ghannouchi (liderul Ennahda) si a sustinatorilor salafisti împotriva oricarei institutii tunisiene care a contribuit la construirea Tunisiei moderniste si rationale”, scrie un activist din tabara laica, Omar S’habou, pentru cotidianul Le Maghreb.

În decurs de un an, Guvernul care a câstigat la alegerile din octombrie 2011, nu reuseste sa redreseze economia. În plus, este acuzat ca le-a permis salafistilor, care multiplica scandalurile, sa atace violent ambasada Statelor Unite, la 14 septembrie.

Adunarea Constituanta nu a avansat prea mult în elaborarea unei noi Constitutii, iar lucrarile sale sunt marcate de numeroase polemici între islamisti si laici. Alegerile prevazute în 2013 risca sa fie amânate din aceasta cauza, sporind incertitudinile.

– În Egipt, tara nu a fost niciodata atât de divizata, în urma unei tentative a presedintelui islamist Mohamed Morsi de a-si însusi toate puterile. Sub presiune, el a renuntat la aceste prerogative, dar a mentinut un referendum asupra unei Constitutii redactate de catre islamisti.

Sângele a curs din nou în Egipt, în timpul unor proteste violente împotriva deciziei prezidentiale, agravând tensiunile în tara.

Ca urmare, cererea unui ajutor în valoare de 4,8 miliarde de dolari, pe care Egiptul a adresat-o FMI, este blocata din cauza tulburarilor politice din tara.

– În Libia, autoritatile au reusit sa organizeze alegeri generale, în iulie, si sa restabileasca productia de petrol, dar insecuritatea si amenintarile extremiste nu au disparut.

Cele opt luni de conflict armat, încheiat cu îndepartarea de la putere a regimului lui Muammar Kadhafi, a lasat urme, constând într-o proliferare a militiilor armate, a traficului de armament si aparitia unor amenintari teroriste, ilustrate de atacul de la 11 septembrie care s-a soldat cu moartea a patru americani, inclusiv ambasadorul Christopher Stevens.