Reuters: Abordarea dură a FMI poate fi dezastruoasă în România

Condiţiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, mai mult decât oriunde în altă parte.

Premierul Emil Boc a demisionat, iar „forţele anti-reformă au prins curaj”, astfel încât răul provocat de rigoarea excesivă a Fondului ar putea fi de lungă durată, avertizează autorii articolului, Martin Hutchinson şi Christopher Swann, care şi-au exprimat punctul de vedere personal.

FMI a încercat între timp să îşi atenueze imaginea fioroasă, iar directorul general Christine Lagarde a argumentat că Fondul ar trebui să fie mai puţin dur, admiţând că „o consolidare prea rapidă a bugetelor poate afecta redresarea şi înrăutăţi perspectivele pieţei muncii”.

Din păcate, în tratamentul aplicat României FMI a revenit la reputaţia sa de „vampir”, se arată în articol, care enumeră între măsurile cerute de FMI desfiinţarea a 100.000 de locuri de muncă, reducerea salariilor şi majorarea TVA, care au afectat direct populaţia săracă.

Alte articole

Mihai Fifor (PSD) îi aduce acuzaţii extrem de grave premierului: „Un stat slab social este un stat vulnerabil strategic. Ilie Bolojan este fie prea obtuz ca să înţeleagă acest lucru, fie îl face deliberat”

Claudiu Năsui critică dur măsurile lui Bolojan, pe care îl acuză de continuarea „ciclului distructiv” al guvernărilor anterioare: „Pe principiul: mai întâi îţi rup picioarele, apoi îţi dau o cârjă”

Astfel de măsuri dure ar putea să aibă însă un efect contrar. Prin întărirea forţelor politice anti-reformă, FMI ar putea îndepărta România de strategiile pe care le încurajează, avertizează autorii.

În mod evident, România nu are nevoie de măsuri extreme. Deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB în 2007, dar problema a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului, în perioada 2007-2009, în timp ce cheltuielile publice, de 36% din PIB, nu sunt excesive, notează cei doi analişti.

Austeritatea fiscală nu reuşeşte, pe de altă parte, să rezolve problema corupţiei endemice şi alte probleme structurale, care contribuie la menţinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc în UE.

FMI ar putea să ajute ţara să scape de moştenirea regimului Ceuşescu. În schimb, severitatea exagerată riscă să submineze democraţia fragilă din România, iar protestele de stradă au contribuit la căderea guvernului.

Asprimea FMI faţă de România provoacă îngrijorarea că Fondul operează cu standarde duble. Naţiuni mai bogate, precum Irlanda şi Portugalia, au beneficiat de termeni mai toleranţi în acordurile de sprijin financiar.

Irlandei i s-a cerut să reducă salariile angajaţilor publici cu 10% şi numărul angaţilor cu 8.000 de persoane, în timp ce Portugalia scăpat cu tăieri ale salariilor de 5% şi restrângerea personalului prin plecări naturale.

FMI şi-a atenuat condiţiile când a împrumutat statele mai bogate şi, pentru a reuşi în misiunea sa, ar putea fi nevoie să ofere clienţilor mai săraci un tratament similar, au conchis autorii articolului.