REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: „Se pare că, de această dată, membrii biroului electoral de la secţia de votare vor şti cum a votat fiecare. Nu, nu se vor uita în cabina de vot în momentul ştampilării, ci, mai înainte de asta, la numărul de buletine de vot primite de fiecare votant. Astfel, vor înţelege imediat de partea cui (putere sau opoziţie) a votat fiecare: dacă a primit 1 buletin de vot = votează cu puterea, dacă a primit 3 buletine de vot = votează cu opoziţia. Cum se va face asta? Foarte simplu. Avem simultan, în aceeaşi zi, la aceleaşi secţii de votare şi la aceleaşi birouri electorale, două feluri de vot: pentru europarlamentare şi pentru referendum. Votul pentru europarlamentare se face pe un buletin de vot, iar cel pentru referendum pe 2 buletine de vot (câte un buletin pentru fiecare dintre cele 2 întrebări puse la referendum). Referendumul este susţinut de opoziţie şi criticat, mai mult sau mai puţin voalat, de putere”, au transmi, luni, reprezentanţii APADOR-CH.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum afli primul REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2019

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Potrivit acestora, pentru ca referendumul să fie valabil, este absolut necesar ca minimum 30% dintre alegători să participe la el. Adică, să nu refuze cele 2 buletine de vot pe care se află cele 2 întrebări puse la referendum.

„Orice acceptare de a vota la referendum înseamnă, în primul rând un sprijin pentru referendum, întrucât astfel se ajută la realizarea cvorumului de participare de minimum 30%. Din experienţa referendumurilor trecute, marea majoritate a celor care au luat parte la referendum au votat „da”. Singura problemă a fost că, de cele mai multe ori, votanţii nu au fost suficient de mulţi pentru a se realiza cvorumul. Deci, dacă se realizează cvorumul, referendumul va trece (voturile „da” fiind dominante), aşa cum ne învaţă statistica”, au mai transmis reprezentanţii asociaţiei.

Potrivit acestora, „cine face efortul să vină până la secţia de votare şi, dacă tot a venit până acolo, nu vrea să participe la unul dintre cele 2 feluri de alegeri, de exemplu, la referendum, e clar împotriva acelui fel de alegeri şi, logic, împotriva celor care-l susţin (opoziţie); deci, e un votant al puterii. Şi viceversa”.

„Probabil că alegătorii nu vor fi însemnaţi cu creta pe spate, ca în trecut, dar ce liste exacte cu votanţi pro sau contra putere sau opoziţie vor putea face membrii birourilor electorale de secţie. Liste care vor ajunge la partidele din care fac parte membrii birourilor. Şi, tot aşa, mai departe. Se mai poate vorbi despre garantarea secretului votului, în aceste condiţii? Evident că nu”, a mai transmis APADOR-CH.

Aceştia afirmă că, în momentul în care a acceptat ca referendumul să se desfăşoare simultan cu alegerile europarlamentare, Curtea Constituţională „nu s-a gândit că astfel deschide calea spre compromiterea secretului votului”.

„Mai are cineva ceva de ascuns într-o societate transparentă ca a noastră? Mai e nevoie de vot secret, de viaţă privată, de intimitate? Noi credem că da şi că, odată pierdute, aceste valori vor fi foarte greu spre imposibil de recuperat”, ai spus reprezentanţii organizaţiei care afirmă că, pentru a evita astfel de situaţii, s-ar fi putut elimina cvorumul de la referendum şi s-au fi putut înfiinţa birouri electorale/ secţii de votare separate.

Referendumul pentru justiţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis va avea loc, în 26 mai, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, în aceleaşi secţii de votare.