Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Curs BNR 25 aprilie 2025. Piaţa valutară din România este şi săptămâna aceasta sincronizată cu pieţele internaţionale, pe care dolarul american s-a prăbuşit la minimul ultimilor trei ani, faţă de moneda euro. La noi, acesta a început să se aprecieze plăpând.

Moneda euro, dolarul american și lira sterlină au înregistrat creșteri la final de săptămână, așa cum arată datele transmise vineri, 25 aprilie, de Banca Națională a României (BNR). Pe de altă parte, francul elvețian s-a depreciat în raport cu leul. De asemenea, prețul gramului de aur s-a ieftinit.

Iată cotațiile Băncii Naționale a României de vineri, 25 aprilie 2025:

• Euro: 4.9774 lei (+0.0002)
• Dolarul american: 4.3833 lei (+0.0099)
• Lira sterlină: 5.8304 lei (+0.0125)
• Francul elvețian: 5.2813 lei (-0.0175)
• Gramul de aur: 464.4611 lei (-3.7970)

Alte articole

Curs BNR vineri, 11 iulie 2025. Leul românesc pierde teren în raport cu euro și cu dolarul american

BNR va desfăşura, la comanda UE, un recesământ al avuţiei românilor. Reprezentanţii se vor prezenta acasă la persoanele alese aleatoriu şi le vor evalua averea timp de 90 de minute

În zilele de sâmbătă și duminică, fiind considerate zile nebancare, nu există curs emis de către BNR. Chiar și așa, devine extrem de interesant de urmărit cu va evolua gramul de aur, care atinge noi recorduri și se apropie de o valoare de 470 de lei gramul. Valoarea principalelor valute europene va fi raportată zilnic, după ora 13:00, în clipa în care BNR anunță cotațiile oficiale pentru ziua în curs.

CFA România, analiză economică sumbră pentru 2025

„Pe fondul riscului de recesiune şi a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere, şi în special componenta de condiţii curente au continuat să se reducă. Consistente cu această evoluţie sunt reducerea anticipaţiilor de creştere economică pentru anul curent precum şi majorarea anticipaţiilor privind deficitul bugetar”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte al Asociaţiei CFA România, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, această situaţie s-a datorat în special scăderii puternice a componentei de condiţii curente, care s-a redus cu 10,4 puncte, până la valoarea de 45,9 puncte. În acelaşi timp, componenta de anticipaţii a rămas relativ constantă (-0,5 puncte), scrie Agerpres.

Curs BNR euro/leu
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1015 lei pentru un euro (curs BNR euro/leu).

Preţ locuinţe
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 39% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat faţă de exerciţiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,1%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Cum se schimbă banii în România, sfaturi utile de la BNR după ce aceste bancnote vor fi retrase din circulaţie în scurt timp

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la: condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA).

ONRC: 1.628 de firme și PFA au intrat în insolvență în primul trimestru din 2025, în scădere cu 9,7%

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primul trimestru din 2025 a fost de 1.628, în scădere cu 9,71% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 1.803 insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 370, număr în creștere cu 11,45% față de primele trei luni din 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 129 insolvențe (minus 14,57%), Cluj – 107 insolvențe (minus 30,07%), Ilfov – 85 (plus 18,06%), Timiș – 72 (minus 33,33%) și Prahova – 62 (plus 10,71%).

Veşti bune de la BNR pentru românii care au economii „la ciorap”

La polul opus, cele mai puțini cazuri de insolvență au fost consemnate în județele Harghita, respectiv 4 (plus 33,33% față de ianuarie – martie 2024), Covasna – 6 (minus 60%), Teleorman – 7 (minus 41,67%) și Vaslui – 9 (minus 10%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 410 (minus 15,46% comparativ cu trimestrul I din 2024), construcții – 314 (minus 13,5%), transport și depozitare – 203 (plus 11,54%) și industria prelucrătoare – 184 (minus 14,02%).

În martie 2025, au fost înregistrate 636 insolvențe, cele mai multe în București (124) și în județele Bihor (50), Cluj (45), Ilfov (39) și Timiș (32).