„România are nevoie de 19.000 de hectare de perdele forestiere şi, din evidenţele noastre, avem la ora actuală pe terenurile pe care le administrăm vreo 740 de hectare şi alte 1.300 de hectare la alţi deţinători. Am încercat să facem un inventar pe aceste perdele forestiere, iar în proprietatea statului mai sunt doar câteva terenuri ale ADS, care însă trebuie identificate. Cea mai mare parte din terenurile pe care ar trebui plantate perdelele forestiere sunt în proprietate privată, circa 18.800 hectare”, a declarat, marţi, directorul general al RNP – Romsilva, Adam Crăciunescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Acesta a precizat că înfiinţarea de perdele forestiere trebuie făcută într-un program unitar, supravegheat de autorităţi, pentru că efectele de protecţie se vor vedea abia peste 10 ani.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Dacă dăm dovadă de seriozitate, cred că în 10 ani de zile aceste perdele forestiere pot să îşi exercite efectul şi pentru agricultură şi pentru căile de comunicaţii. Practic, nu este greu să facem plantarea puieţilor forestieri, ci trebuie să continuăm să facem lucrări de întreţinere, timp de 5 – 6 ani, până când se ajunge la încheierea stării de masiv, practic până când poate să îşi exercite rolul ei de protecţie. Toate aceste perdele trebuie create într-un program unitar, iar autoritatea publică să vegheze asupra lui, evident prin respectarea regimului silvic. Nu putem să le lăsam aşa, la îndemna văcarilor şi ciobanilor, ca să fie distruse. Fac apel la cetăţenii României să permită plantarea şi să creăm aceste perdele forestiere, dar, în acelaşi timp, să le şi protejăm. Dacă proprietarii nu vor fi de acord, Romsilva va face exproprieri pentru utilitate publică„, a explicat şeful Romsilva.

În opinia acestuia, utilizarea unor specii exotice cu creştere rapidă pentru înfiinţarea perdelelor forestiere, precum salcia, nu poate asigura protecţia şoselelor şi a localităţilor.

„Nu se pot instala perdele din sălcii energetice, care sunt surse valoroase pentru biomasă şi au cicluri de producţie de 1 – 3 ani. Ele se recoltează iarna şi, practic, nu vor avea niciun efect de protecţie. În funcţie de sol, speciile indicate sunt salcâm, ulm, frasin, dar avem zone unde merge stejarul, teiul, arbuşti pentru a avea acele perdele nepenetrabile la vânt”, a explicat Crăciunescu.

Ideea realizării unui sistem naţional al perdelelor forestiere de protecţie se regăseşte într-o lege adoptată în urmă cu 12 ani – Legea 289/2002 -, însă abia anul acesta au fost alocaţi 30 de milioane de lei pentru un astfel de program.