România, despăgubită de Olanda cu o sumă rușinoasă dacă tezaurul dacic nu este găsit. Câți bani am putea primi de la statul olandez

România, despăgubită de statul olandez dacă tezaurul dacic furat de la Muzeul Drents nu este găsit. Coiful de Aur și cele trei brățări împrumutate din România au fost asigurate de muzeul în care erau expuse cu 5,8 milioane de euro, iar întreaga colecție formată din 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro.

România, despăgubită de Olanda dacă tezaurul dacic nu este recuperat

Guvernul olandez a garantat puţin peste 9 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, statul este parţial responsabil şi trebuie să plătească daunele

Dacă valoarea pagubelor este mai mare decât cea garantată de stat, va intra în vigoare asigurarea muzeului.

Statul olandez își asumă o parte din risc pentru a reduce costurile de asigurare pentru muzee, permițându-le astfel să organizeze expoziții mai accesibile. La Muzeul Drents, aceasta a însemnat economii de 25-30% din primele de asigurare pentru această expoziție, scrie News.ro. 

Alte articole

Ce poți cumpăra cu 37 de euro într-un supermarket din Olanda. Videoclipul postat de un român

Olanda a plătit 5,7 milioane de euro pentru Tezaurul Dacic furat din Muzeul Drents

„Aceasta face posibil ca muzeele să prezinte publicului acest tip de obiecte şi expoziţii frumoase. Altfel, este inaccesibil pentru muzee”, a declarat anterior pentru radiodifuzor ministrul Eppo Bruins al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei.

RTV Drenthe spune că aceasta va fi prima dată când guvernul olandez va trebui să plătească daune atât de mari de când a început să îşi asume astfel de riscuri în 1989.

Până în prezent, Ţările de Jos au plătit un total de 8.000 de euro daune pentru operele de artă. Anul trecut, guvernul a garantat aproape 469 de milioane de euro în opere de artă împrumutate către 13 muzee.

Poliţia a arestat trei suspecţi în legătură cu jaful de la Muzeul Drents. Un al patrulea suspect este încă în libertate. Poliţia lucrează cu zeci de detectivi şi specialişti şi a acordat prioritate maximă găsirii comorilor româneşti.

Valoarea patrimoniului, necunoscută

Potrivit Raportul Corpului de Control al premierului brățările dacice și coiful de la Coțofenești nu mai fuseseră evaluate în ultimii ani, deși legea impune acest lucru. În lipsa evaluărilor, statul nu cunoaște valoarea corectă a patrimoniului.

Citește și Premierul Ciolacu, despre tezaurul dacic: Corpul de Control al prim-ministrului va înainta un raport către Parchetul General

Motivul pentru care tezaurul dacic ar fi fost furat în ultima zi a expoziției: „S-au dus la comandă”

David Maxim, expert în securitate, spune că există o perioadă limitată, de o săptămână, două, în care se mai pot găsi artefactele furate din Muzeul Drents din Assen. Ele sunt greu de valorificat de către hoți pe piața de artă și, în același timp, există o fereastră de timp scurtă în care acestea pot fi recuperate.

„În lumea artei sau în lumea acestor artefacte n-ai cum să vinzi așa ceva. Și atunci cel care este dispus să plătească spargerea, o face pentru el, dar niciodată nu va arăta lucrul ăsta. Îl va ține undeva într-un sertar. Din experiența altor spargeri, există o perioadă de timp limită, rapidă, de o săptămână, două, timp în care se mai poate găsi artefactul.

Dacă le lași prea mult timp, ori încep să se simtă amenințați și atunci încep să se gândească la distrugere, sau să-l topească, sau să-l strice definitiv. Sau pot să-l pună într-un mod de păstrare din care nu-l va mai găsi nimeni niciodată sau, cine știe, cu mult noroc, peste 50 de ani, 100 de ani”, a declarat expertul la Digi24.

Citește și Jaful tezaurului dacic în Olanda. A fost identificat şi al patrulea suspect