România, din nou în topul ruşinii. În raport sunt detaliate legăturile directe între locul înregistrat în CPI și modul în care o țară poate să facă față obstacolelor puse de pandemia de coronavirus.

România, din nou în topul ruşinii. Ce s-a întâmplat cu ţara noastră în pandemia de coronavirus

Alte Articole

Caz şocant la Prahova. Un şofer băut, implicat într-un accident ...

Marian Godină l-a făcut praf pe Liviu Dragnea în noua sa carte. ...

Adjunctul de la IPJ Bacău, înlocuit din fucţie după crima ...

Ţările care stabiliesc un punctaj mare în clasament se pare că investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală și mai puțin probabil să încalce normele democratice și instituționale sau regulile statului de drept.

Indicele de Percepție a Corupției demonstrează modul în care mai mulţi specialişti, inclusiv cei din mediul de afaceri percep corupția existentă în 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Se pare că România a reuşit să stabiliească iar un loc „fruntaş”. Ţara noastră ocupă locul trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, cu un punctaj de 44 din 100.

Punctajele sunt aproape la fel ca cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, se pare că există şi o premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria și Ungaria – cu același scor: 44 de puncte din 100 posibile.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior. De altfel, țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.

Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.

Citeşte şi: Procurorii DNA cer 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea şi 15 ani pentru Ioana Băsescu în dosarul de corupţie privind finanțarea campaniei electorale din 2009