România ocupă locul 18 din 61 în Indexul de Performanță în Schimbări Climatice

Potrivit CCPI 2013, țara noastră se plasează în clasament pe o poziție mai bună decât în anii trecuți, însă acest lucru se datorează regresului înregistrat de alte țări și nu măsurilor luate la nivel național. În acest context, România a urcat în clasament de la poziția 28, la poziția 18, informează asociaţia pentru protecţia mediului Terra Mileniul III.

Dintre cei 15 indicatori evaluați, cel mai bun scor a fost obținut la capitolul ”Tendinte în Eficiență”, unde se evaluează structura și eficiența sistemului energetic și a mixului energetic și unde România s-a clasat pe poziția a 4-a . La polul opus, cel mai prost rezultat înregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Naționale”, unde ocupăm locul 47.

CITEŞTE AICI RAPORTUL PENTRU ROMÂNIA

CCPI 2013 a evaluat și ordonat 58 de state din punct de verdere al emisiilor de CO2, analizând nivelul de emisii și politicile naționale în domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, împreună, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global, mai arată Terra Mileniul III.

Alte articole

Efectele schimbărilor climatice. Fermele românești își concediază angajații pentru prima dată în ultimii 10 ani

Klaus Iohannis, anunţuri importante pentru români: „Traversăm o perioadă dificilă”

Analiza a fost realizată de 230 de experți din toate cele 58 de state. Ca și la Indexul precedent, nicio țară nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament. Pe următoarele 3 locuri (de la 3 la 6) s-au clasat Danemarca, Suedia și Portugalia. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează, ca și anul trecut, Kazakhstan, Iran și Arabia Saudită.

CITEŞTE AICI RAPORTUL „INDEXUL DE PERFORMANŢĂ ÎN SCHIMBĂRILE CLIMATICE”

Criza econonomică a redus emisiile în UE

Potrivit raportului, emisiile de CO2 au ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie în anul 2010 și sunt în creștere la nivel mondial. Șansele ca acest trend să se inverseze sunt reduse, având în vedere că niciununul dintre statele examinate nu a reușit să adopte o direcție de dezvoltare care să limiteze încălzirea globală la mai puţin de 2 grade Celsius.

Danemarca este țara cu cele mai bune rezultate, ocupând poziția a 4-a. Succesul ei se bazează pe o dezvoltare pozitivă în ceea ce privește emisiile de CO2 și o foarte bună evaluare a politicilor.

Uniunea Europeană are o imagine mixtă: în timp ce unele state ocupă primele 10 poziții din top, altele, pecum Olanda și Polonia se situează sub medie. Pe de altă parte, unele state au ”beneficiat” de poziții superioare doar în contextul crizei economice. În această categorie sunt Portugalia, Spania, Italia, Irlanda și Grecia, care și-au redus substanțial cantitățile de emisii doar pe fondul crizei.

Țările din finalul topului sunt Arabia Saudită, Iran și Kazahstan, toate trei fiind extrem de dependente de petrol și de exporturile de gaze. Poziția acestora la coada clasamentului a rămas constantă în ultimii ani. O rază de speranță vine doar de la Arabia Saudită, care a anunțat că va prezenta o strategie de investiții în energie din surse regenerabile.

Cele mai alarmante sunt scorurile slabe ale celor mai emitente zece state din lume. Acestea sunt responsabile pentru peste 60% din emisiile globale de CO2. De aceea, dorința și capacitatea lor de a adopta politici climatice sustenabile sunt esențiale pentru evitarea unui nivel periculos al schimbărilor climatice. Datele raportului arată însă că niciunul dintre aceste state nu a decuplat creșterea emisiilor de CO2 de creșterea economică, precizează asociaţia Terra Mileniul III.

Indexul de Performanță în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Scopul său este să pună presiune politică și socială pe statele care au eșuat, până în prezent, să ia măsuri ambițioase pentru protejarea climei. De asemenea, CCPI are rolul de a promova statele cu cele mai bune politici climatice. De anul acesta, analiza include și emisiile provenite din defrișări, punând accentul pe indicatorii de energie din surse regenerabile și eficiență, ca cele mai bune stretegii de diminuare a schimbărilor climatice.