România ocupă LOCUL TREI în UE privind VENITURILE SCĂZUTE ale angajaţilor

Singurele ţări de care am fost depăşiţi au fost Letonia şi Lituania. În Letonia, aproximativ 28% din angajaţi sunt persoane cu venituri scăzute, iar în Lituania 27%. România (25,6%) este urmată în acest clasament de Polonia şi Estonia.

Cele mai scăzute rate sunt înregistrate în Suedia, unde doar 2,5% din angajaţi câştigă puţin. Finlanda, Franţa, Belgia şi Danemarca, completează podiumul, acestea fiind ţările unde majoritatea angajaţilor au salarii mari.

Potrivit Mediafax, angajaţii cu venituri mici sunt consideraţi cei care câştigă două treimi sau mai puţin din media brută naţională pe oră. Pragurile care determină categoria salariaţilor cu venit scăzut sunt diferite de la ţară la ţară. România are un prag de 1,3 euro pe oră pentru determinarea categoriei de venituri reduse, mai mare doar decât în Bulgaria, unde se situează la 1 euro. Cea mai ridicată limită superioară a categoriei de venituri scăzute este înregistrată în Danemarca, de 16,6 euro pe oră, urmată de Irlanda cu 12,2 euro pe oră.

Acelaşi raport Eurostat a descoperit că la nivelul UE există diferenţe majore între procentajul angajaţilor bărbaţi cu venituri reduse şi cel al femeilor. Astfel, mai mult de 21% din femeile angajate în UE s-au încadrat în categoria câştigurilor reduse, comparativ cu 13% în cazul brăbaţilor. Doar în Bulgaria procentajul femeilor în această situaţie se situează sub cel al bărbaţilor. 

Privind România, cele două rate sunt aproximativ egale, de 25,8% în rândul femeilor angajate şi de 25,5% în cazul bărbaţilor.

Nivelul educaţiei are, de asemenea, un rol important în privinţa veniturilor. În UE, 30% dintre angajaţii cu un nivel scăzut al studiilor se încadrează în această categorie, faţă de 19% pentru cei cu studii medii şi undeva sub 6 procente în cazul celor cu studii superioare. Aproape jumătate din angajaţii cu studii primare din România au venituri reduse.