România este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de elevi din ciclul primar repartizați unui profesor, potrivit celor mai recente date Eurostat. Conform statisticii oficiale, țara noastră înregistrează 18,4 elevi per profesor, depășind media Uniunii Europene, de 13,4 elevi per profesor.
Țările cu cele mai scăzute rate elev-profesor în învățământul primar sunt Luxemburg, (8,6), Grecia (8,6) și Lituania (11,3). La polul opus, după România se află Franța, cu 18,1 elevi per profesor, și Cehia, cu 17,9.
Situația numărului de elevi per profesor și poziția codașă a României în UE, la nivelul școlii primare, cu 18 elevi per profesor au fost semnalate de Edupedu și în baza datelor OCDE aferente anului 2022. Indicatorul era „sărit” de Ministerul Educației, alături de alte elemente ce nu susțin recentele măsuri ce afectează școlile, în primele referințe bazate pe date pe care le-a invocat instituția pentru a susține aceste măsuri.
Raportul dintre numărul elevilor și al profesorilor reprezintă un indicator important pentru calitatea educației, influențând atenția individualizată pe care elevii o pot primi, gradul de suprasolicitare al cadrelor didactice, dar și eficiența procesului de predare.
Conform metodologiei Eurostat, raportul dintre elev și profesor se calculează prin împărțirea numărului de elevi și studenți echivalenți normă întreagă la nivel nivel de educație, la numărul de profesori echivalenți normă întreagă de același nivel. Acest indicator nu trebuie însă confundat cu dimensiunea medie a claselor. Din seriile istorice de date reiese faptul că rata mare de elevi per profesor în primarul românesc este prima la nivel european din 2017 până în prezent.
Cele mai noi date prezentate de Ministerul Educației arată că în 2023-2024 erau 877.540 de elevi în ciclul primar și 48.755 de cadre didactice.
În ultimele luni, Ministerul Educației din România a aprobat măsuri care au crescut norma didactică cu două ore de activități remediale și în ciclul primar, au comasat mai mult de 500 de școli. Cel mai probabil, aceste decizii vor accentua discrepanțele față de alte state din Europa.