România, ţara cu cele mai scăzute condiţii de locuit din Europa: lumină insuficientă, igrasie şi lipsa spaţiului verde

Nota de fundamentare a Strategiei Naționale arată foarte clar că guvernul trebuie să ia măsuri urgente dacă vrea să crească calitatea vieții propriilor cetățeni.

„Din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populației din lume, cu o scădere a populației preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuințe depășește numărul de familii – aproximativ 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuințelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume,” arată documentul elaborat de Guvern.

Studiile INS pe care se bazează nota de fundamentare a guvernului relevă un fapt îngrijorător despre spațiul locativ din țara noastră. Datele arată că peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale țării au nevoie de reparații urgente. Aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire.

În mediul urban, cele mai multe locuințe se luptă cu probleme precum lumină insuficientă, igrasie în pereți, fundație sau podele precum și tocuri de ferestre, pereți și podele deteriorate. Situația nu este cu mult diferită față de cea din mediul rural, chiar dacă aici, cei mai mulți români încă mai locuiesc în case individuale și nu în apartamente. Scurgerile prin acoperiș sau pe pereți sunt o constantă problemă atât în mediul urban cât și în mediul rural doar că în satele și comunele noastre, canalizarea și accesul la sistemul de distribuție a apei potabile este limitat, un alt factor care depunctează țara noastră atunci când vorbim de nivelul de trai.

Alte articole

Liderii PSD, PNL, USR şi UDMR se întâlnesc cu Nicușor Dan pentru ultima rundă de negocieri înaintea desemnării premierului. Majorarea TVA de la 19% la 21%, pe lista de subiecte

Ludovic Orban critică dur ideea rotativei: „Este de-a dreptul scandaloasă. Pesediştii, dacă se duc în opoziţie, practic riscă să dispară”

Numărul locuințelor din mediul rural, care beneficiază de grup sanitar și duș în interiorul locuinței, nu trece de 37 de procente, spun datele statistice. În mediul urban situația s-a redresat în această privință, după perioada socialistă, iar procentul a ajuns la puțin peste 91%.

Dacă zonele rurale se confruntă cu probleme legate de apă și canal, zonele urbane, în special cele aglomerate, se confruntă cu un alt fenomen îngrijorător. Guvernul atrage atenția asupra unui fenomen reclamat de mult de locuitorii marilor orașe. Spațiile verzi dintre blocuri au fost restituite foștilor proprietari care s-au apucat de construcții. Noi blocuri, clădiri de birouri sau alte imobile și-au făcut apariția chiar în curțile cartierelor construite în perioada comunistă.

„Există cazuri, în special în București, în care spațiile verzi publice dintre clădirile multifamiliale au fost restituite foștilor proprietari care ulterior au obținut, de multe ori în condiții la limita reglementărilor legale, autorizații de construire pentru  clădiri cu mai multe etaje sau clădiri de birouri. Aceasta a rezultat într-o problemă triplă: aceste clădiri nu respectă reglementările de bază privind intimitatea și însorirea, ceea ce afectează și locuințele din jur, populației din aceste cartiere îi lipsesc spațiile verzi publice pentru petrecerea timpului liber,” se arată în documentul guvernului.

La sfârșitul anului 2015, conform publicației INS ”Fondul de locuințe”, numărul locuințelor a înregistrat 8.882,1 mii locuinţe. Cele mai mari suprafețe de locuit, s-au înregistrat în județe precum Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța, unde o locuință are în medie între 52 și 66 m2. La polul opus se află Brăila, Călărași și Vaslui, Teleorman și Mehedinți, în aceste zone, apartamentele nu măsoară mai mult de 41 m2 pe locuință.

Iar majoritatea acestor apartamente, dar și a caselor de locuit, au doar două camere. Chiar și în zonele în care ar exista disponibilitate financiară pentru achiziționarea unor apartamente de trei camere, cumpărătorii nu prea au de ales. Prețurile, posibilitățile de creditare, puterea de cumpărare și alți factori economici determină noii constructori să mizeze pe garsoniere, apartamente cu o cameră sau apartamente cu două camere, atunci când realizează un nou proiect imobiliar. Apartamentele cu trei sau patru camere, cu suprafețe mari, deschise sunt puține, iar prețurile, destul de piperate.

Preponderența apartamentelor cu două camere sugerează destul de clar faptul că ne confruntăm cu o rată ridicată de supraaglomerare. Potrivit Eurostat, supraaglomerarea locuințelor din România este printre cele mai ridicate din țările UE. În 2014, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE-28, depășind de trei ori media de 16,9%. România a fost urmată de Polonia cu 44,2% și Bulgaria cu 43,3%. Iar rata de suprapopulare în rândul populației expuse riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depășită doar de Ungaria cu 71,0%.