România vrea să dea lovitura cu semiconductori, produse locale şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril. Florin Spătaru a prezentat strategia de reindustrializare a ţării

Florin Spătaru a explicat de ce Ministerul Economiei mizează pe semiconductori, produse locale şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril.

„Un prim program se referă la microelectronică. România are o tradiţie în domeniul microelectronicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori. Cumpărăm produse pe care le integrăm şi apoi le exportăm.

Printr-un astfel de proiect, ne dorim să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, să includă centre de dezvoltare naţională şi universităţi, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar şi alte sectoare ale economiei naţionale.

Acest ecosistem are la bază un program de finanţare prin PNRR şi de asemenea se încadrează în documentul strategic în care România a fost inclusă. România face parte din grupul ţărilor care doreşte să dezvolte un astfel de ecosistem. Sunt alte 19 ţări, dar avem în acest moment companii care îşi doresc să dezvolte centre de producţie şi de inovare în România”, a explicat ministrul Economiei.

Alte articole

Ministrul Economiei dezvăluie cum au fost numite ilegal conducerile la șase companii de stat: „Aceste numiri, în mod intenționat, au fost făcute invocându-se o lege care a expirat”

Ministrul Economiei critică modul în care sunt puși în funcție managerii din fruntea companiilor de stat: ”E o prefăcătorie a acestei selecții, n-are nicio legătură cu normalitatea”

Citeşte şi: Aglomeraţie infernală în vămi. Cum încearcă unii români să evite carantina la revenirea în ţară

Florin Spătaru susţine că bugetul prevăzut în PNRR pentru acest proiect este de 500 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm trei centre de producţie şi, de asemenea, centre de dezvoltare digitală şi inovare în jurul universităţilor din România”, a explicat el.

„Sunt componente pentru industria auto, dar nu numai. Ne orientăm în special către industria auto, dar, de asemenea, sunt producători mari care vor să-şi dezvolte aceste capacităţi de producţie şi cu siguranţă nu se vor opri la industria auto.

În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcţionează aşa cum funcţiona acum 20-30 de ani. Are nevoie de automatizare, de produse care utilizează astfel de materiale. Nu ne dorim să restricţionăm.

Aşteptăm aceşti investitori care să vină şi să beneficieze atât de PNRR, cât şi de facilităţile din IT astfel încât să poată să-şi dezvolte investiţii în România”, a spus Spătaru.

Citeşte şi: Scandalul din casa Dianei Şoşoacă a ajuns în presa italiană. Jurnalista Rai 1, declaraţii cutremurătoare: „Soțul doamnei senatoare m-a lovit cu pumnii” VIDEO

Florin Spătaru: „România poate deveni pol de competivitate în industria europeană”

„La nivelul Comisiei Europene se discută foarte mult despre acel concept de „security of supply”, astfel încât produsele strategice necesare pentru economia europeană să fie produse în Europa. Printr-un astfel de demers, România poate deveni pol de competivitate în industria europeană”, a mai precizat ministrul Economiei.

De asemenea, Florin Spătaru a mai precizat că un alt proiect vizează dezvoltarea în industria prelucrătoare.

„Pentru industria prelucrătoare ne dorim să dezvoltăm poli de colectare şi de procesare a produselor astfel încât să putem producem şi să consumăm produse româneşti. PSD are în platforma sa programul „Cumpărăm produse româneşti”. Printr-un astfel de proiect putem să dezvoltăm lanţurile de valoare şi să punem împreună materia primă, industria prelucrătoare astfel încât să avem produse româneşti pe piaţa românească, dar şi pe piaţa europeană”, a mai spus el.

Ministrul Economiei vrea să fie valorificate materiile prime din haldele de steril

În plus, Spătaru a amintit că „programul geologic naţional a fost reglementat prin lege în 2018, dar încă nu au au fost adoptate normele de aplicare”.

„Vrem în 2022 să aprobăm aceste norme de aplicare şi să trecem la treabă. Vrem să identificăm materiile prime care pot fi folosite în industria prelucrătoare şi de asemenea să dezvoltăm clustere de producţie, astfel încât să scăpăm de acel element pe care-l vedem mai peste tot; România este exportator de materii prime.

Prima etapă o constituire adoptarea normelor de aplicare a programului geologic şi ne propunem ca în primul trimestru să finalizăm toate demersurile necesare. După aceea să utilizăm banii pe care i-am prevăzut în bugetul pe 2022 pentru identificarea resurselor care se găsesc în haldele şi iazurile din România. Vom începe un proces de identificare a acestor materiale, după care să vedem cum putem să le utilizăm.

Deja avem un număr de companii care doresc să implementeze proiectul. Suntem în faţa de preselecţie. La sfârşitul lunii ianuarie, vom avea un număr de beneficiari ai acestor fonduri”, a conchis el.

Întrebat dacă acest program va viza în principal judeţul Gorj, Florin Spătaru a explicat că Ministerul Economiei vrea să valorifice aceste resurse, precum şi „dezvoltarea unui lanţ de producţie ca România să nu mai devină exportator de materie primă”.

România vrea să dea lovitura cu semiconductori, produse locale şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril. Câţi bani sunt puşi la bătaie

„Pentru proiectul de microelectronică avem un buget de 500 de milioane de euro care este prevăzut în PNRR. Cu cât cheltuim mai repede, banii sunt disponibili.

Pentru celelalte două proiecte, cel pe strategia de competitivitate, avem un buget prevăzut de două milioane de euro pe an deocamdată. Pentru programul geologic naţional avem un buget de două milioane de euro pe an”, a conchis ministrul Economiei.