Fast-foodul „mănâncă“ circa un sfert din piaţa totală de restaurante. Românii cheltuie anual peste 2 miliarde de lei pe şaorma, burgeri şi aripioare, potrivit unei analize citate de Digi 24.

Piaţa restaurantelor din România a scăzut anul trecut, în primul an de pandemie, până sub 10 mld. lei, faţă de 14 mld. lei în 2019. Din total, segmentul de fast-food reprezintă circa 20-25%.

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Mai mult, în cazul vânzărilor de fast-food, deşi au fost înregistrate scăderi în pandemie, ritmul a fost mai lent decât cel al pieţei totale (30%), arată analiza ce porneşte de la rezultatele marilor companii din domeniu.

Efectele neștiute ale alimentelor fast-food. Avertismentul medicilor: „Organismul reacționează ca la o infecție”

Pe această piaţă fast-food, lupta se dă între giganţii străini precum McDonald’s şi KFC, conceptele locale Spartan sau Mesopotamia şi şaormeriile de cartier. Iar apetitul românilor pentru fast-food este confirmat şi de venirea sau revenirea pe plan local în ultimii ani a unor jucători internaţionali precum Taco Bell sau Burger King.

„Sunt multe branduri internaţionale care lipsesc de pe piaţă. România este o ţară care a îmbrăţişat brandurile occidentale, care e deschisă la nou. Dovadă stă faptul că noi am adus Taco Bell cu mâncare mexicană-californiană, care funcţionează foarte bine“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group.

Ani la rând lanțurile de fast-food au fost acuzate că nu oferă informații clienților despre conținutul de zahăr/grăsimi al preparatelor, că nu oferă alternative sănătoase, că nu au în meniu produse nepericuloase pentru siluetă.

Şaorma, burgeri şi aripioare picante…ce spun nutriţioniştii

În consecință oferta lor s-a diversificat, iar tabelul de nutrienți a fost pus la vedere, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză. Care a fost rezultatul? Total neașteptat: oamenii au continuat să mănânce ceea ce erau obișnuiți, ignorând complet avertizările/alternativele”, a scris nutriționistul Mihaela Bilic, pe Instagram.

Ce conţine de fapt sosul de la KFC. Reacţii halucinante după dezvăluirile unui documentar: „Mi se face rău!”
„Din cele 250 de persoane care au intrat într-un restaurant fast-food, doar 157 își aminteau vag ceva despre valorile nutriționale și numai 63 știau concret conținutul de grăsimi din preparatele consumate. Dintre aceștia doar 18 erau la curent cu oferta de produse sănătoase existentă în meniu și numai 5 au și comandat un astfel de produs.

Când au fost întrebați dacă informațiile nutriționale afișate i-au făcut să se răzgândească în legătură cu alegerile făcute, răspunsul a fost “probabil nu”! Concluzia a fost că oamenii își doreau tocmai acele produse, chiar dacă știau că sunt hipercalorice. Când vrem să mâncăm sănătos, avem soluții. Dar și când vrem s-o facem lată, nu ne poate sta nimeni împotrivă.

Fast-food-ul îngrașă, e drept, însă mâna noastră duce mâncarea la gură”, a completat ea.

„Dieta” cu pizza, shaorma și fast-food. Bilic a dezvăluit secretul: A slăbit 12 kilograme

Nutriționistul Mihaela Bilic spune cum poți slăbi cu shaorma, sarmale sau merdenele și în general cu mâncare de tip fast-food.

Mihaela Bilic a dezvăluit că importantă este cantitatea de alimente pe care o mâncăm, pe de o parte, și că e bine să slăbim cu alimentele care ne plac, pentru a nu acumula frustrări în timpul curei de slăbire.

„Eu am spus întotdeauna că putem slăbi cu orice aliment, de la sarmale la merdenele, însă un profesor de nutriție din Kansas a demonstrat că se poate slăbi cu fast food și a fost o chestiune năucitoare pentru mass media și pentru lumea medicală. Medicul american a mâncat, timp de două luni și jumătate, 1.800 de calorii, „foarte importantă limitarea calorică – nu fast food, junk food – toate acele batoane care se numesc ciocolată, tot ce era ambalat, chipsuri, biscuiți, gogoși, toate prostiile. A făcut-o demonstrativ, ca replică la acel celebru film „Supersize me”, în care industria fast food era acuzată că îmbolnăvește oamenii”, a spus Mihaela Bilic, la Digi24.

Ea a spus că astfel, nutriționistul a slăbit 12 kilograme și că toate analizele de sânge s-au îmbunătățit.

Cum se definește mâncarea de tip „fast-food”
„E chiar un joc de cuvinte care spune: ia fast food și mănâncă încet. Sandvișul respectiv, mai ales dacă îl iei în varianta cea mai mică, și îl mănânci pe îndelete, te-ai bucurat de el, că e sandviș, că e shaorma. Până la urmă, ce avem acolo? O lipie cu cartofi și cu carne, cu niște legume și sos, e atât de gustoasă că e irezistibilă, nici nu știu la câte calorii ar ajunge, poate chiar 1.000. Dar dacă suntem zgârciți la sosuri și luăm shaorma la farfurie, ca să scapi de lipie, și mai pui lângă un lapte bătut, nu văd care este răul în această poveste”, a completat ea.

Medicul spune că orice metodă de a slăbi este bună, că nu există un anumit tip de mâncare de slăbit mai bună și că totul vine din cantitate.

„Nimeni nu te poate opri să te apuci de slăbit, nici nu ai nevoie de nutriționist. Slăbitul este un beneficiu pentru organism, nici nu ne dăm seama cât de mult rău ne face grăsimea în exces, iar organismul efectiv întinerește în timp ce tu slăbești. Slăbitul este nesănătos, frustrant, dezechilibrant, nu există metodă sănătoasă de a slăbi, dar important e să slăbești. Nu poți să spui că e mai bine să slăbești dacă mănânci piept de pui și salată decât dacă mănânci shaorma.

Important e să slăbești și după ce ai slăbit să menții greutatea și atunci poate să te întorci din nou la lucruri care sunt un pic mai echilibrate, mai dietetice. Dar putem slăbi și cu sanvișul de la magazinul din colț, și cu mâncarea gătită la supermarket”, a mai spus Mihaela Bilic.