Reacția românilor din Ucraina a venit după ce în data de 13 decembrie 2022, Parlamentul de la Kiev a votat o nouă lege a minorităților naționale. Au fost contabilizate 324 de voturi „pentru”, nici măcar unul „împotrivă” și două abțineri. Proiectul a fost înaintat către președintele Volodimir Zelenski, pentru promulgare.

Aurica Bojescu, specialistă în Drept, din Cernăuți, de etnie română, susține că noua lege „este departe de norma constituțională în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”. Bojescu este președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți. De asemenea, a făcut parte din comisia care a realizat Constituția Ucrainei din anul 1996.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Noul cod rutier. Suspendarea permisului și până la 7 ani de ...

Două surori din România, despăgubiri morale de 100.000 de ...

Punctual, juristul acuză că proiectul trimis pentru promulgare lui Volodimir Zelenski încalcă legea fundamentală a statului, Constituția.

„Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților – revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”, a explicat juristul, într-un interviu oferit pentru Libertatea.

„Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, a subliniat Aurica Bojescu.

Potrivit lui Marin Gherman, jurnalist ucrainean de origine română, pachetul de legi asumat de Kiev este „o mare dezamăgire pentru comunitatea românească”.

Pentru a încerca să ucrainizeze forțat rușii, oamenii lui Volodimir Zelenski au adoptat un proiect extrem de controversat, lasă de înțeles jurnalistul din Cernăuți.

„În trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat.

Kievul a introdus un sistem de ‘cote lingvistice în educație’, care nu-i permite, de exemplu, unui contribuabil etnic român, care finanțează sistemul de educație, să-și învețe copiii integral în limba maternă în școlile publice. Despre universități, nici nu se pune problema.

Învățământul în limba maternă este permis în clasele primare, dar și acolo ore de limba ucraineană sunt mult mai multe decât de limba română. Copiii nu reușesc să învețe bine limba maternă. Apoi, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu (nu la alegere, după cum era normal) și tot mai puține în limba maternă.

Elevul ajunge în clasa a XII-a, practic, învățând foarte puține discipline în limba română. El nu va mai cunoaște limba maternă literară și va fi, de fapt, asimilat, în pofida angajamentelor legislative amintite mai sus”, a precizat jurnalistul, potrivit sursei citate.

În Ucraina, pe aproximativ 40% din teritoriu este predominantă limba rusă, în special în Donbas și Crimeea. Potrivit celor mai recente rapoarte oficiale, 78% din populație este ucraineană, iar 17% este de etnie rusă. De asemenea, 0,6% din populație este de origine bielorusă, 0,5% e moldovenească, 0,4% sunt bulgari, iar câte 0,3% sunt români, maghiari și polonezi.