Românii, în mijlocul unui nou scandal în Germania. Politicienii nemți cer restricționarea alocațiilor pentru copii

Germania plătea, la sfârșitul anului 2025, alocații pentru peste 291.000 de copii care locuiesc în străinătate, dintre care peste 32.000 aveau părinți cu cetățenie română. Mai mulți politicieni germani, reprezentanți ai CDU/CSU și AfD, au cerut restricționarea plăților.
Alina Costache
19 nov. 2026, 09:46
Românii, în mijlocul unui nou scandal în Germania. Politicienii nemți cer restricționarea alocațiilor pentru copii

Românii sunt în mijlocul unui nou scandal în Germania. Numărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații. În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011, scrie Mediafax.

Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania. În 2026, valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.

Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

Dreptul la Kindergeld este legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.

Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara țării, relatează Euronews.

Datele au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.

Cei mai mulți copii, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include, de exemplu, familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătatem, copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).

Datele au provocat reacții în rândul unor politicieni germani, care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii.

„Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, pentru Die Welt.

Publicația germană dă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia. Die Welt scrie că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.

Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, merge cel mai departe, solicitând ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei.

„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.

AfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții.