Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în fața diverselor riscuri. Fie că vorbim de riscuri inflaționiste, de dobânzi în scădere, de crize sau recesiuni economice sau de evenimente geopolitice dăunătoare, investitorii aleg să își protejeze averile cu ajutorul aurului. Iar românii nu fac excepție, preferând produse de investiție cu greutăți mai mari (50 sau 100g).
„Prin evenimente economice înțelegem orice știre sau tendință care are un impact direct asupra economiei reale. Vorbim de inflație, ratele dobânzilor, șomaj, falimente, datorie, deficit, războaie comerciale, etc. Printre evenimentele geopolitice se numără conflictele armate, tensiuni diplomatice sau modificarea curentelor politice (o schimbare bruscă în preferințele electorale ale unui popor). Prețul aurului tinde să crească atunci când atât evenimentele economice, cât și cele geopolitice sunt de rău augur. Și are o tendință de scădere când aceste evenimente dispar sau se reduc în intensitate”, a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România, pentru Economica.net.
În luna martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, la nivelul companiei Tavex s-a observat o creștere de aproape 25% în cantitatea de aur vândută față de februarie 2022. În octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, creșterea în cererea de aur a fost de 47% în același interval de timp, arată analiza făcută de Tavex.
În ceea ce privește preferințele produselor investiționale în perioade de tensiune geopolitică, există o tendință de alocare bruscă a activelor către aur. Această alocare se face prin achiziționarea produselor cu greutăți mai mari (de 50 sau chiar 100 de grame), deși interesul ridicat se menține la nivelul întregului spectru de greutăți.
Dacă este să diseminăm între lingourile și monedele de aur, lingourile sunt opțiunea cea mai des întâlnită, acestea fiind livrate în ambalaje care reprezintă certificatul de autenticitate al fiecărui lingou.