Rusaliile 2026: Câte zile libere primesc românii și data exactă la care pică marea sărbătoare în calendarul ortodox

Rusaliile sau „Pogorârea Sfântului Duh” se sărbătoresc întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului. Astfel, dacă Paștele ortodox a fost celebrat pe 12 aprilie, Duminica Rusaliilor cade pe 31 mai, iar a doua zi de Rusalii, luni, se sărbătorește pe 1 iunie 2026.

Ambele zile de Rusalii sunt nelucrătoare în România, așa că angajații au parte de un weekend prelungit la finalul lunii mai și începutul lunii iunie.

Originea sărbătorii creștine

Rusaliile, cunoscute și sub denumirea de „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea”, marchează sărbătoarea venirii Sfântului Duh asupra apostolilor.

Termenul „Cincizecime” provine din faptul că această sărbătoare are loc întotdeauna la 50 de zile după Paște.

Alte articole

Tragedie de Rusalii în Satu Mare. Doi tineri au murit înecați într-un lac

Calendar ortodox duminică 8 iunie 2025. Pogorârea Sfântului Duh. Rusaliile – ziua în care Biserica ia fiinţă

Cu această ocazie, creștinii comemorează momentul în care Sfântul Duh a coborât asupra ucenicilor, așa cum le fusese promis de Iisus.

Evenimentul a avut loc cu zece zile înainte, la Înălțare, când Iisus s-a întors la cer și ucenicii L-au văzut pe pământ pentru ultima dată. Înălțarea este comemorată și astăzi de Biserica creștină și are loc la 40 de zile după Duminica Paștelui.

Cincizecimea este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine, deoarece, prin puterea Sfântului Duh, apostolii au început să răspândească învățătura lui Hristos. Potrivit Sfintei Scripturi, în acea zi au fost botezate peste 3.000 de persoane.

Rusaliile sunt un prilej pentru creștini de a reflecta asupra darurilor Sfântului Duh. În cadrul slujbelor, simboluri ale Duhului Sfânt, precum focul, sunt evocate prin rugăciuni, cântări și reprezentări liturgice.

Semnificația religioasă a Rusaliilor

Rusaliile sunt o sărbătoare creștină care marchează venirea Sfântului Duh asupra apostolilor, la 50 de zile după Paște.

Inițial, Cincizecimea era o sărbătoare evreiască, celebrată tot la 50 de zile după Paștele evreiesc. Aceasta făcea parte din cele trei mari sărbători ale anului religios iudaic și era dedicată recunoștinței pentru recoltele obținute.

În tradiția creștină însă, Cincizecimea capătă un sens diferit, fiind legată de pogorârea Sfântului Duh și de întemeierea Bisericii.

Înainte ca Iisus să fie răstignit, El le-a spus ucenicilor că Sfântul Duh va veni după El:

„Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” (Ioan 14:16–18)

Și la 40 de zile după Învierea lui Iisus (la 10 zile după Înălțarea Sa la cer), această făgăduință s-a împlinit, când Petru și Biserica timpurie se aflau la Ierusalim pentru Cincizecime:

„Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4)

Cincizecimea este imediat după Paște, ca importanț. De exemplu, în România, astăzi, există doar trei ocazii când observarea unei sărbători naționale se întinde pe două zile: Crăciunul (25 și 26 decembrie), Paștele (duminică și luni) și Rusaliile (duminică și luni), conform PRO TV.

Citește și: Horoscop chinezesc pentru săptămâna 20-27 aprilie 2026. Se anunță întâlniri plăcute și multe reușite

Obiceiuri și tradiții populare de Rusalii

În tradiția populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri, iar cei care nu le respectă sunt considerați vulnerabili în fața Ielele, ființe mitologice despre care se spune că pot provoca „luatul din Rusalii”.

În trecut, oamenii se apărau purtând asupra lor plante considerate protectoare, precum leușteanul, despre care se credea că ține departe spiritele rele.

Obiceiurile de Rusalii diferă de la o zonă la alta. În Oltenia, de exemplu, oamenii duc la biserică frunze de nuc, care sunt sfințite și apoi puse la icoane sau la uși, pentru a proteja casa de rele. Tot aici, femeile merg la cimitir și duc ofrande pentru cei răposați, sub formă de coșuri cu mâncare.

Un obicei aparte este Călușul, un dans ritualic cu rol de vindecare și protecție, practicat exclusiv în perioada Rusaliilor.

În Ardeal, se întâlnesc alte tradiții, precum „împănatul boului”, unde un bou este împodobit cu flori și plimbat prin sat, fiind apoi sfințit în fața bisericii și eliberat. Tot în această zonă este cunoscut și obiceiul „udatului nevestelor”, practicat în a doua zi de Rusalii, pentru sănătate și belșug.

În multe regiuni, casele sunt împodobite cu ramuri de nuc, tei, plop sau stejar sfințite la biserică, considerate protectoare împotriva bolilor și a spiritelor rele. De asemenea, se practică ungerea ușilor cu usturoi, ca semn de protecție.

În unele sate, a doua zi de Rusalii este asociată și cu obiceiul spălatului pe picioare, pentru noroc și sănătate pe tot parcursul anului.

Printre superstițiile legate de această sărbătoare se numără evitarea certurilor, a călătoriilor îndepărtate, a muncilor gospodărești, precum și a zonelor izolate, cum ar fi pădurile sau fântânile. De asemenea, se crede că înotul în această perioadă poate fi periculos.

În sâmbăta dinaintea Rusaliilor se pomenesc Moșii de Vară, când se împart pomeni pentru sufletele celor adormiți, constând în alimente, băuturi și vase de lut, precum colaci, colivă, vin sau fructe.

Astfel, Rusaliile rămân o sărbătoare importantă atât din punct de vedere religios, cât și popular, fiind un moment de rugăciune, tradiție și comuniune cu cei dragi.

Citește și: Andrei Rotaru de la Insula Iubirii a ajuns de nerecunoscut. Cum arată acum soțul Cristinei, imaginile care i-au îngrijorat pe fani