Rusia e pregătită „să folosească forţa militară” în Suedia, dezvăluie un raport al spionajului

Rusia şi-a intensificat activităţile de război hibrid şi se arată „mai predispusă să-şi asume riscuri” în Suedia şi în vecinătatea acesteia, a declarat marţi şeful serviciului suedez de informaţii militare, Thomas Nilsson, pentru AFP, relatează Agerpres.

„Am constatat că, în anumite cazuri, Rusia şi-a intensificat activităţile şi s-a arătat mai prezentă, chiar mai predispusă să-şi asume riscuri în regiunea noastră”, a declarat general-locotenentul Thomas Nilsson cu ocazia publicării raportului anual al serviciului suedez de informaţii militare (Must).

„Din păcate, cred că această (tendinţă) ar putea continua”, a adăugat el. Rusia constituie principala ameninţare la adresa Suediei, potrivit serviciilor de informaţii, care apreciază că această ameninţare va creşte până în 2030.

Moscova „a arătat în repetate rânduri că este pregătită să utilizeze o forţă militară importantă pentru a-şi atinge obiectivele politice şi consacră importante resurse pentru a-şi creşte capacitatea militară”, a explicat Nilsson, citat în raport.

Alte articole

Avion de pasageri doborât în Rusia. Cine se afla la bord în aeronova confundată cu o dronă ucraineană

Potop de bombe peste Ucraina. Rusia a lansat aproape 1.000 de drone, record de la începutul războiului

Rusia a atacat masiv Ucraina chiar înainte de începerea unei noi runde de negocieri. Reacţie ciudată a lui Donald Trump

Dincolo de războiul în Ucraina, Rusia „îşi consolidează capacităţile în regiunea Mării Baltice, pentru că această regiune este de o mare importanţă strategică pentru Rusia, atât din punct de vedere economic, cât şi militar”, explică Nilsson.

Acest avertisment intervine într-un moment în care negociatori ruşi, ucraineni şi americani se întâlnesc la Geneva pentru o nouă rundă de discuţii destinate să găsească o soluţie negociată la conflictul ce durează de aproape patru ani în Ucraina, vizată de noi bombardamente masive ruseşti în noaptea de luni spre marţi.

Forţele Moscovei au vizat îndeosebi infrastructuri energetice, cu 396 de drone şi 29 de rachete, dintre care 367, respectiv 25 au fost interceptate, potrivit Forţelor aeriene ucrainene.

În acest context, şeful serviciului de informaţii militare suedez a atras atenţia cu privire la un armistiţiu negociat în grabă. „Dacă războiul din Ucraina s-ar încheia în condiţiile puse de Rusia şi dacă un armistiţiu ar fi urmat de relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei, viteza acestei consolidări (militare) ar creşte. În acelaşi timp, resursele ruseşti existente ar putea fi mobilizate, ceea ce ar avea un impact asupra securităţii în vecinătatea noastră imediată”, notează Thomas Nilsson.

Moscova îşi dezvoltă, de asemenea, capacităţile de a desfăşura activităţi de război hibrid. „Inclusiv ceea ce eu numesc sabotaj avansat: planuri de asasinate, incendii criminale grave şi atacuri asupra infrastructurilor critice”, a afirmat şeful Must în declaraţiile pentru AFP.