SALARII majorate în martie. De ce a crescut salariul mediu faţă de februarie

În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

„În luna martie 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.386 lei, cu 143 lei (+2,7%) mai mare decât în luna februarie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.294 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 92 lei (+2,9%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.289 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.605 lei)”, arată datele INS.

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,1%. În ceea ce priveşte câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 103,9% pentru luna martie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna martie 2020 faţă de luna precedentă.

 Taxa de solidaritate, plătită inclusiv de pensionarii cu venituri mai mari. Soluţia pentru a nu se tăia salariile bugetarilor

Alte articole

Aproape un milion de pensionari se află în pragul sărăciei. Statistica sumbră a guvernării „pe austeritate”

Salarii mai mari cu peste 100 de lei net. Domeniile cu cele mai mari venituri, potrivit INS

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 222,4%, cu 5,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2020.

„În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an”, arată datele INS.

În luna martie 2020, faţă de februarie, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebiteori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteriale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 18,3% în fabricarea produselor din tutun; între 9% şi 15,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere; între 5% şi 8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2020 au fost cauzate de întreruperi ale activităţii, intrarea în şomaj tehnic, nerealizări de producţie ori încasări mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) în unele activităţi economice. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate şi de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 9,9% în hoteluri şi restaurante, respectiv cu 6,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,5% şi 6% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, extracţia cărbunelui superior şi inferior, activităţi de spectacole, culturale şi recreative; între 1% şi 3,5% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, telecomunicaţii.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,2%), respectiv administraţie publică (-0,4%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a fost în uşoară creştere (+0,4%) comparativ cu luna precedentă.

Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

„În contextul situației cauzate de pandemia Covid-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acurateţe, completitudine şi comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăţilor apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unităţi economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituţiile cu atribuţii în domeniu, de suspendarea temporară a activităţii unui număr semnificativ de unităţi economico-sociale sau chiar de încetarea activităţii unora dintre acestea”, potrivit INS.