Salarii mici, dar și performanțe scăzute în educație. Situație dezastruoasă a învățământului românesc

Negocierile dintre guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă şi sindicatele din educaţie sunt în impas. Deocamdată nu s-a ajuns la niciun acord, iar profesorii nu sunt dispuși să renunțe la grevă până când solicitările lor nu vor fi acceptate de guvernanți. Profesorii solicită creşterea salariilor, în caz contrar amenință că vor continua greva generală pe termen nedefinit. Cei mai afectați sunt însă elevii, în special cei din anii terminali. În contextul continuării grevei, elevii riscă să rămână cu mediile neîncheiate. De asemenea, unele examene au fost deja amânate. Elevii de clasa a VI-a ar fi trebuit să susțină miercuri prima probă din cadrul examenului de Evaluare Națională 2023. Ministerul Educației a semnat zilele trecute un ordin de modificare a calendarului de Evaluare Națională pentru o săptămână, dar sindicatele spun că nici atunci s-ar putea să nu se țină pentru că nu au fost consultate în privința acestui calendar. Incertă este și situația examenelor Evaluare Națională pentru elevii care termină clasa a VIII-a și Bacalaureat pentru absolvenții de clasa a XII-a.

Citește și: Greva profesorilor, ziua a 3-a. Sindicaliștii din Educație i-au invitat pe reprezentanții Guvernului la sediul FSLI

Mare parte din elevii generaţiei Alfa (cei născuţi după 2010) au fost grav afectaţi de dotările tehnice slabe ale sistemului de învăţământ în perioada pandemică, atunci când cursurile s-au desfăşurat online. Mulţi elevi din mediul rural nu au dispus de acces la internet sau de dispozitive electronice. Pe de altă parte, stresul şi anxietatea provocate de pandemie şi de agresiunea Rusiei în Ucraina ce a dus la un război la graniţa ţării noastre au lăsat cicatrici adânci asupra elevilor din şcolile care nu dispun de psihologi sau consilieri, scrie Mediafax. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Și nici nu acum după încheierea pandemiei lucrurile nu au revenit la normal. Greva profesorilor afectează circa 3 milioane de elevii și în multe cazuri și părinții care sunt nevoiți să stea cu ei acasă.

Alte articole

Peste 400 de spitale din România intră în grevă. Este cel mai mare protest din sănătate din ultimii 20 de ani

Sute de angajați au intrat în grevă după ce li s-au cerut înapoi banii pe care i-au primit în plus, din greșeală, la salariu

Guvernul spune că nu are bani pentru creşterile salariale cerute de profesori, deși în învățământ veniturile lunare sunt destul de mici. Un profesor deputant primește aproximativ 2.500 lei.

Întrebat duminică seară, într-o emisiune la B1 Tv, ce salarii sunt în educaţie, preşedintele Federaţiei sindicatelor din educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, a dat exemple concrete: cel mult 2000 de lei pentru personalul nedidactic (îngrijitoare, bucătărese, infirmiere, fochişti), 2580 de lei salariul unui profesor debutant, la care se adaugă alocaţia de hrană, ajungându-se la aproximativ 2700 lei, aproape 3800 de lei pentru un profesor cu gradul didactic I şi vechime de 25 de ani şi 4200 – 4500 de lei net pentru un cadru didactic aflat la final de carieră.

Marius Nistor spune că profesorii debutanţi ar trebui să aibă salarii echivalente salariului mediu pe economie, în timp ce salariul net unui profesor aflat la final de carieră ar trebui să ajungă la aproape 7000 de lei lunar.

”Când s-a discutat grila de salarizare la nivelul Ministerului Educaţiei, am plecat de la acel reper: salariul debutantului cu studii superioare trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Ce înseamnă în cifre nete pentru un debutant? Că de la 2500-2700 de lei ar ajunge la aproape 4000 de lei net. Acesta ar fi salariul de intrare în sistem. Şi categoric, te duci pe partea de final de carieră existând o creştere progresivă, colegii care ar ieşi din sistem ar ajunge pe undeva la 6900-7000 de lei salariu net. Acestea sunt salariile”, a spus Marius Nistor, întrebat care ar fi salariile pe care şi le doresc cadrele didactice.

Citește și: Ministerul Educației va generaliza masteratul didactic. Ligia Deca: ”Este important ca profesorii să fie pregătiți pentru tot ceea ce presupune predarea la clasă”

Județele din România cu cei mai mulți analfabeți funcțional. Din 3 milioane de copii doar 330.000 reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc

Din 3 milioane de copii doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc, este concluzia Raportului Naţional de Literaţie, prezentat vineri la Biblioteca Naţională a României.

Gradul de alfabetizare al elevilor cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona „nefuncţional’”, 47% în zona „minim funcţional’” şi doar 11% în zona „funcţional”.

În medie, fetele au scoruri de literaţie cu 10-15% mai mari decât băieţii. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă şi toate zonele geografice.

Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncţional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din aceşti elevi (deci cam 8% din populaţia şcolară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcţional”. Din păcate, cam 45% din aceşti elevi (deci cam 15- 20% din populaţia şcolară) sunt la baza absolută a capacităţii testului de a măsura ceva.