Salarii profesori. Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).  Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%). Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.”

România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze.

Alte Articole

Mihai Cazacu, milionarul de la Loto, a murit. Afaceristul avea ...

Elevii pot lua bursă de merit și cu medii de 5 sau 6 dacă ...

Manualele de Comunicare în Limba Română de clasa a II-a şi ...

Salariile profesorilor vor fi acordate prin noua lege a Educaţiei. Marcel Ciolacu: „Ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu”

Salarii profesori. Scutirea de impozit pe venit pentru profesori este propusă de Asociația Școlilor Private ca soluție pentru “criza de personal puternică în sectorul educației”, o criză prezentată drept iminentă într-un studiu despre sectorul educațional, transmis luni de organizație către Edupedu.ro.

Analiza citată arată că mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani, în timp ce “nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani”. Același raport prezintă, citând datele Ministerului Educației, salariile profesorilor din România, în funcție de studiile și gradele didactice ale acestora.

Salariile profesorilor se majorează. Ministrul Educaţiei a oferit cifrele oficiale din noua lege

Studiul este realizat de compania Frames pentru Liceul Teoretic Dr. Mioara Mincu și Asociația Școlilor Particulare din România. Pentru evitarea crizei de personal, pe lângă alte mari probleme ale sistemului, “Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc 2022-2023” afirmă că e nevoie de schimbări și privința salarizării și impozitării în cazul cadrelor didactice.

Măsuri propuse în acest sens:

• Reducerea impozitului salarial de la 10% la 0%
  Reducerea contribuției de sănătate de la 10% la 5%

Salariul minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.
Autorii analizei evaluează că astfel de măsuri – ce nu ar lua în calcul reducerea taxelor și pentru personalul auxiliar (20.941 de angajați) – ar avea un impact bugetar de 30 de milioane de euro. Ei fac trimitere la alte sectoare unde au fost aplicate astfel de măsuri fiscale: “O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT. ”

Este citat Adrian Negrescu, managerul Frames, potrivit căruia: ,,sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’.

Studiul afirmă că asemenea măsuri ar fi necesare pentru a atrage profesori tineri, în condițiile în care, potrivit datelor analizate, provenind de la Eurostat, Ministerul Educației și alte organisme:

• Peste 50% dintre profesori au vârsta de peste 55 de ani
  28 de mii din totalul de 47.000 de profesori din învățământul primar sunt trecuți de 50 de ani,
  1 din 10 profesori au vârsta de până în 30 de ani (19.000 din totalul de 208.642)
  Cei mai mulți profesori tineri sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu 13%), București (12,3%), iar cei mai puțini – sub 7% – sunt în Teleorman (5,09%), Gorj și Caraș-Severin.

Studiul include și date statistice privind salarizarea cadrelor didactice, citând ca sursă Ministerul Educației.

Date statistice privind salarizarea profesorilor

Sursa: Studiu Frames – Asociatia Scolilor Particulare

• Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I au salarii între 2.647 și 2.875 lei
• Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic II au salarii între 3.620 și 3.791 lei
• Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic definitiv au salarii între 3.655 și 3.883 lei
• Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I au salariu între 3.394 și 4.709 lei
• Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic II au salarii între 3.746 și 4.003 lei
• Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv au salarii între 3.857 și 4.227 lei

Ce ar însemna scutirea impozitului pe venit și celelalte măsuri, dacă ar fi aplicate
Analiza Frames realizează și un calcul din care reiese că o scutire a impozitului pe venit ar aduce unui profesor un câștig net de peste 400 de lei, iar impactul bugetar ar fi redus. Aceeași sursă afirmă că, deși calculele nu vizează și personalul auxiliar, măsurile ar trebui să îl vizeze și pe acesta.

Din document:

“Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei.

O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.

Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.

În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat.

Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).”