Salariul minim 2023. Cu cât rămân „în mână” românii după ce leafa se majorează la 3.000 de lei brut

Ministerul Muncii a supus dezbaterii publice proiectul HG pentru salariul minim brut pe ţară garantat în plată, de interes pentru 2,1 milioane de români.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la suma de 3.000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,333 ore pe lună, ceea ce reprezintă o creştere cu 17,6% faţă de decembrie 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS). Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de 2.181.134 salariaţi.

Ministrul Muncii a explicat în premieră, la RTV, punct cu punct, cât de mult cresc pensiile, din 2023. Salariul minim, alocațiile, indemnizațiile pentru veterani, văduve și persoanele cu handicap vor fi majorate | EXCLUSIV (VIDEO)
Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine creşterea salariului minim brut la 3.000 lei pentru anul 2023 şi revizuirea impozitului pe veniturile salariale prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până la 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei în zona salariului minim.

„În acest moment, aproximativ 32% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au venituri sub 3.000 lei, iar 70% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute sub 5.500 lei”, susţin reprezentanţii BNS într-un comunicat remis Romaniatv.net.

De asemenea, BNS propune păstrarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale, în special în cazul pensiilor la valoarea salariului minim. Sindicaliştii consideră că o abordare precum cea propusă de Guvern, în special în cazul pensiilor, înseamnă un cost asumat de salariat în viitor prin obţinerea unei pensii mai mici.

Alte articole

Salariul minim ar putea crește cu peste 1.000 de lei. Directiva care vine de la Bruxelles

Salarii majorate cu 25%. Bugetarii au obţinut în instanţă plata retroactivă din 2018, plus actualizarea cu rata inflaţiei şi dobândă

Plafonarea prețurilor la energie și gaze de la 1 ianuarie 2023, aproape de adoptare. PSD propune un nou prag, de 1,3 lei, indiferent de consum sau de categoria de consumator
„O astfel de politică considerăm că este una periculoasă ce ar putea stimula muncă la gri”, atrage atenţia Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Potrivit sursei citate, soluţia propusă de Ministerul Muncii (3.000 de lei salariul brut, din care doar 2.800 baza de calcul a contribuţiilor sociale şi impozitelor) înseamnă: o creştere netă a salariului minim de aproximativ 342 lei, din care 92 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii brute a salariului minim; o penalizare în viitor, în momentul pensionării, prin scoaterea din baza de calcul a CAS a 200 de lei.

HG_Sal_minim_2023_3000_lei_v2_20221117 NF_HG_salariul_minim_2023_curat_v2_20221117

BNS mai atrage atenţia că de această măsură beneficiază direct doar salariaţii care câştigă la nivelul salariului minim, adică aproximativ 30% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 2,1 miliarde de lei, în plus la bugetul consolidat.

În acest context, soluţia propusă de BNS înseamnă o creştere a salariului minim de 351 lei, din care: 101 lei asumat de buget prin revizuirea politicii fiscale şi 250 de lei asumaţi de angajator prin creşterea valorii salariului brut; creşterea salariului brut se va reflecta în întregime şi în calculul pensiei la momentul pensionarii, salariatul nefiind penalizat în viitor; beneficiază de revizuirea politicii fiscale aproximativ 70% din salariaţi, iar impactul bugetar direct este de aproximativ 3,3 miliarde de lei în minus la bugetul consolidat, impact ce poate fi atenuat prin creşterea salariilor brute antrenată de creşterea salariului minim.

De asemenea, organizaţia sindicală solicită constituirea unui grup de lucru care să stabilească un mecanism de lucru pentru stabilirea salariului minim.

„Partenerii sociali trebuie implicaţi nu numai în pasul final de decizie, ci şi în fazele de pregătire a datelor şi în analize de impact. Datele relevante trebuie să fie disponibile inclusiv partenerilor sociali. De asemenea trebuie clarificată situaţia coşului minim de consum, că indicator relevant pentru stabilirea salariului minim”, precizează Dumitru Costin.