Salariul minim pe economie este acum 4.040 lei brut. 300 de lei sunt scutiţi de taxe, iar leafa netă ajunge la 2.574 de lei. Aproape 1.000.000 de angajaţi primesc venitul minim. Legea prevede că venitul minim trebuie să fie între 47 şi 52 % din cel mediu. Asta înseamnă că de la 1 ianuarie, majorarea poate fi între 300 şi aproape 750 lei brut. Guvernul trebuie să decidă şi dacă va păstra deducerea de 300 de lei. Fără ea, venitul net al angajaţilor ar putea scădea cu peste 100 de lei, anunţă România TV.
Liberalii cred că majorarea ar descuraja mediul privat să facă noi investiţi, dar social-democraţii susțin creșterea. „Trebuie să respectăm legea, să ţinem cont de faptul că suntem într-un an cu o inflaţie mare. Va exista însă şi anul viitor, va afecta puterea de cumpărare”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii.
„Există această actualizare, se face nu se face, decizia o vom lua la momentul potrivit. Cei din zona de business spun că nu e cazul că productivitatea nu susţine o astfel de creştere”, a declarat Kelemen Hunor, liderul UDMR.
„Creşterea salariului minim este necesară. Ar ajuta dacă se păstrează această deducere de 300 de lei. Din câte cunosc coaliţia îşi doreşte să nu mai menţină această deducere”, a transmis Horaţiu Raicu, secretar general BNS.
„Nu cred că este momentul”, spune Sterică Fudulea, preşedinte IMM România. „Creştere minimă de 300 lei ar însemna pentru o compnaie undeva la 8% costuri cu salariile angajaţilor şi atunci acest 8% s-ar reflecta undeva în 3-4% creşteri pentru produsul finit”.
Majorarea salariului minim va aduce, însă, mai mulţi bani în bugetul naţional. „Avem de trei ori mai multi angajaţi în privat decât în public şi având în vedere contribuţii sănătate, sociale pensie şi impozit pe venit pentru fiecare 1 leu creştere a salariului net pentru angajaţi în privat, statul va încasa de 2,1 ori mai mult din contribuţii sociale aplicate suplimentar”, a explicat Iancu Guda, specialistul economic al Observator. Creşterea salariului minim va fi negociată de Guvern, sindicate şi patronate.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a început deja să contureze proiectul de buget pentru anul 2026 și a transmis coaliției de guvernare că România se va confrunta, din nou, cu o situație financiară complicată. În acest context, Bolojan ar fi cerut ca salariile, pensiile și salariul minim să rămână înghețate la nivelul actual, cel din 2024, potrivit România TV.
Ministrul Muncii critică salariul minim. „Nu ajunge nici pentru chirie! Este nevoie de o creștere”
Deși, deocamdată, măsura se află doar la stadiul de discuție, cuvântul premierului cântărește greu, iar scenariul propus ar putea deveni realitate în lipsa resurselor financiare pentru majorări.
Pensiile și salariile, înghețate pentru a reduce deficitul
Premierul a explicat că măsura este necesară pentru a menține deficitul bugetar sub control, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul la aproximativ 6% până în 2026.
„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a declarat Ilie Bolojan la Prima TV.
O lovitură pentru pensionari și bugetari
O eventuală înghețare a veniturilor ar fi o lovitură grea pentru pensionari și angajații din sistemul public, mai ales în contextul creșterii taxelor și al majorării TVA-ului. Veniturile nu reușesc să țină pasul cu scumpirile și inflația, iar puterea de cumpărare este în continuă scădere. Dacă măsura va fi adoptată, salariile, pensiile și salariul minim vor rămâne la nivelul din 2024.