Salariul minim pe economie este acum 4.040 lei brut. 300 de lei sunt scutiţi de taxe, iar leafa netă ajunge la 2.574 de lei. Aproape 1.000.000 de angajaţi primesc venitul minim. Legea prevede că venitul minim trebuie să fie între 47 şi 52 % din cel mediu. Asta înseamnă că de la 1 ianuarie, majorarea poate fi între 300 şi aproape 750 lei brut. Guvernul trebuie să decidă şi dacă va păstra deducerea de 300 de lei. Fără ea, venitul net al angajaţilor ar putea scădea cu peste 100 de lei, anunţă România TV.
Potrivit datelor INS, peste 825.000 de români primesc salariul minim pe economie pentru munca lor. Problema a fost deja discutată în ultima ședință a Coaliției. Potrivit surselor Euronews, majoritatea liderilor partidelor de guvernare înclină pentru menținerea măsurii de înghețare în 2026 a tuturor pensiilor și salariilor, inclusiv a salariului minim brut, așa cum au decis și impus prin primul pachet de măsuri fiscal-bugetare.
România a adoptat, încă din timpul guvernării Ciolacu, o lege care transpune directiva UE ce impune statelor membre ca salariul minim din fiecare țară să fie de cel puțin 47% din salariul mediu brut. Numai că legea prevede și obligativitatea majorării sale anuale în funcție de evoluția indicatorilor sociali, economici și financiari.
În acest an, salariul minim brut în țara noastră este de 4.050 lei. Dar între timp, la mijlocul acestui an, nivelul salariului mediu brut a ajuns la 9.200 de lei.
Liberalii cred că majorarea ar descuraja mediul privat să facă noi investiţi, dar social-democraţii susțin creșterea. „Trebuie să respectăm legea, să ţinem cont de faptul că suntem într-un an cu o inflaţie mare. Va exista însă şi anul viitor, va afecta puterea de cumpărare”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii.
„Există această actualizare, se face nu se face, decizia o vom lua la momentul potrivit. Cei din zona de business spun că nu e cazul că productivitatea nu susţine o astfel de creştere”, a declarat Kelemen Hunor, liderul UDMR.
„Creşterea salariului minim este necesară. Ar ajuta dacă se păstrează această deducere de 300 de lei. Din câte cunosc coaliţia îşi doreşte să nu mai menţină această deducere”, a transmis Horaţiu Raicu, secretar general BNS.
„Nu cred că este momentul”, spune Sterică Fudulea, preşedinte IMM România. „Creştere minimă de 300 lei ar însemna pentru o compnaie undeva la 8% costuri cu salariile angajaţilor şi atunci acest 8% s-ar reflecta undeva în 3-4% creşteri pentru produsul finit”.
Majorarea salariului minim va aduce, însă, mai mulţi bani în bugetul naţional. „Avem de trei ori mai multi angajaţi în privat decât în public şi având în vedere contribuţii sănătate, sociale pensie şi impozit pe venit pentru fiecare 1 leu creştere a salariului net pentru angajaţi în privat, statul va încasa de 2,1 ori mai mult din contribuţii sociale aplicate suplimentar”, a explicat Iancu Guda, specialistul economic al Observator. Creşterea salariului minim va fi negociată de Guvern, sindicate şi patronate.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a început deja să contureze proiectul de buget pentru anul 2026 și a transmis coaliției de guvernare că România se va confrunta, din nou, cu o situație financiară complicată. În acest context, Bolojan ar fi cerut ca salariile, pensiile și salariul minim să rămână înghețate la nivelul actual, cel din 2024, potrivit România TV.
Ministrul Muncii critică salariul minim. „Nu ajunge nici pentru chirie! Este nevoie de o creștere”
Deși, deocamdată, măsura se află doar la stadiul de discuție, cuvântul premierului cântărește greu, iar scenariul propus ar putea deveni realitate în lipsa resurselor financiare pentru majorări.
Pensiile și salariile, înghețate pentru a reduce deficitul
Premierul a explicat că măsura este necesară pentru a menține deficitul bugetar sub control, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul la aproximativ 6% până în 2026.
„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci, cu siguranță, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu capacitatea bugetului de a susține creșterile într-o manieră sustenabilă”, a declarat Ilie Bolojan la Prima TV.
O lovitură pentru pensionari și bugetari
O eventuală înghețare a veniturilor ar fi o lovitură grea pentru pensionari și angajații din sistemul public, mai ales în contextul creșterii taxelor și al majorării TVA-ului. Veniturile nu reușesc să țină pasul cu scumpirile și inflația, iar puterea de cumpărare este în continuă scădere. Dacă măsura va fi adoptată, salariile, pensiile și salariul minim vor rămâne la nivelul din 2024.
Majorarea salariului minim pe anul viitor provoacă noi tensiuni între liderii coaliției. Opiniile rămân diferite: unii susțin necesitatea înghețării pensiilor și salariilor din lipsa banilor de la buget, alții pledează pentru anumite creșteri, în conformitate cu directivele europene asumate deja de România.
La ministerul Muncii, controlat de PSD, se lucrează deja la o variantă de majorare la peste 4.300 de lei a salariului minim brut. Miza nu este doar financiară, ci și electorală. Sindicatele și patronatele fac la rândul lor presiuni, dar cu scopuri și direcții diferite.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: A fost o discuție scurtă, în sensul că la final de an există aceasta actualizare, dacă se face, nu se face, decizia se va lua în momentul potrivit. Dar încă nu e luată nicio decizie, există păreri relativ împărțite. Cei din zona de business spun că nu e cazul, că productivitatea nu susține o astfel de creștere. Vom vedea cand va fi momentul.
Erijat în apărătorul persoanelor cu venituri mici și medii, PSD caută să folosească potențialul electoral al acestei măsuri.
La ministerul Muncii, aflat în sfera de control politic social-democrată, se lucrează de câteva săptămâni la o propunere de majorare a salariului minim la 4.325 lei brut pentru anul viitor, ceea ce înseamnă o creștere de circa 6,8% față de anul în curs.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD: Asta este o discuție pe care, evident, noi, ca Partid Social Democrat, avem ca și ținte să susținem aceste lucruri, dar o să avem și un consiliu tripartid. Trebuie să ascultăm și partea cealaltă și toate lucrurile acestea, de asemenea, le vom decide în forurile de conducere. Sunt decizii pe care nu poate să le ia un președinte sau doi-trei oameni.
Sindicaliștii acuză Executivul că proteajează doar mediul de afaceri, nu și angajații. Mai mult, o simplă creștere a salariului minim la nu ar fi suficientă în condițiile de față.
Bogdan Hossu, președinte Cartel Alfa: Pentru 47% ar trebui să avem undeva la aproximativ 4.400-4.500lei salariul minim pe economie. Impactul pozitiv înseamnă la ora actuală aproximativ 3 miliarde de lei.
Dumitru Costin, președintele BNS: BNS a propus eliminarea faimoasei deduceri de 300 lei, oferită strict la salariu minim. Oricine e cu un leu peste salariul minim, ca și salariu de încadrare, are venit net mai mic din acest motiv. Un al doilea subiect de discutat: eliminând finanțarea sistemului public de pensii și a sistemului public de sănătate de către capital. Toată răspunderea, toată greutatea a rămas pe umerii salariaților, care astăzi contribuie cu aproape 80% din finanțarea sistemului public de asigurări de sănătate, statul acoperind deficitul.
În prezent, România are unul dintre cele mai scăzute salarii minime din Uniunea Europeană, iar autoritățile sunt presate să reducă diferențele față de media europeană. O decizie clară se va lua după consultarea sindicatelor și patronatelor în Consilul Tripartid care cel mai probabil va avea loc săptămâna viitoare.