Salariul minim european s-a votat în UE, când vor încasa românii lefuri „ca afară”

Salariul minim european este deja aprobat. „Avem acord la nivel european privind salariile minime din UE. Prin stabilirea standardelor pentru salariile minime naționale adecvate, noua lege europeană va aborda situația muncitorilor săraci.

Salariul fiecărui muncitor european trebuie să plătească mâncarea, chiria și încălzirea, dar să le permită și să-și cumpere haine noi sau să plece din când în când în vacanță.
Salariul minim european. Cât ar urma să primească angajaţii din România dacă directiva UE va deveni lege
Se dorește ca țările UE să își verifice salariile minime în raport cu valorile de referință internaționale; cum ar fi cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median.

În prezent, 18 țări UE nu îndeplinesc aceste criterii. Această nouă lege a UE va crește salariile a milioane de europeni.

Acest rezultat este un succes pentru familia social-democrată europeană, Socialists and Democrats Group in the European Parliament, Partidul Social Democrat, PES activists Romania, PES activists Diaspora și toți actorii naționali implicați din toate țările”, transmite PSD într-o postare pe Facebook.
Comisia Europeană salută acordul politic la care s-a ajuns marţi între Parlamentul European şi statele membre ale UE cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate, propusă de Comisie în octombrie 2020, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Alte articole

Salariul minim ar putea crește cu peste 1.000 de lei. Directiva care vine de la Bruxelles

Salarii majorate cu 25%. Bugetarii au obţinut în instanţă plata retroactivă din 2018, plus actualizarea cu rata inflaţiei şi dobândă

Salariul minim european. Cât ar urma să primească angajaţii din România dacă directiva UE va deveni lege

„În România, practic, salariul minim s-ar duce de la 2.550 lei, la 3.500-3.600 de lei brut, dacă directiva va deveni lege.

(…) E vorba de  coşul zilnic şi de costurile cu coşul zilnic, cu cazarea, cu mâncarea, cu sănătatea, îmbrăcămintea. În cazul în care, până la urmă, ţările nordice vor reuşi să impună acest salariu minim, România nu va avea ce face, numai că, din punctul acesta de vedere, cheltuielile salariale care sunt deja uriaşe în special în sectorul bugetar, vor creşte şi mai mult”, a declarat recent  europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, la România TV.

La începutul mandatului său, preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis un instrument juridic pentru a se asigura că angajaţii din UE au un salariu minim echitabil şi a repetat acest angajament în primul ei discurs privind Starea Uniunii, în 2020.

Directiva stabileşte un cadru pentru adecvarea salariilor minime statutare, promovând negocierile colective privind stabilirea salariilor şi sporind accesul efectiv al angajaţilor la protecţia salariului minim în UE.

Salariile minime adecvate sunt importante pentru a consolida echitatea socială şi pentru a susţine o redresare economică durabilă şi cuprinzătoare. De condiţiile de muncă şi de viaţă mai bune beneficiază şi întreprinderile, precum şi societatea şi economia în general, prin creşterea productivităţii şi a competitivităţii, se arată în comunicat.

Protecţia salariului minim există în toate statele membre ale UE, fie prin salarii minime statutare şi contracte colective, fie exclusiv prin contracte colective.

Citeşte şi: Mesajul devenit viral al unei românce întoarse de la muncă din Germania: „E naşpa acolo pentru români. Ţi se ia libertate. Ei, săracii, nu ştiu” VIDEO

„Asigurarea faptului că angajaţii câştigă salarii adecvate este esenţială pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă şi pentru construirea unor economii şi societăţi echitabile şi rezistente. Cu toate acestea, unii lucrători sunt afectaţi de adecvarea scăzută şi/sau decalajele în acoperirea protecţiei salariului minim. Noua Directivă îşi propune să abordeze acest lucru prin stabilirea unui cadru UE pentru a îmbunătăţi protecţia adecvată a salariului minim. Acest lucru se va face cu respectarea deplină a tradiţiilor şi competenţelor naţionale, precum şi a autonomiei partenerilor sociali. Nu impune statelor membre să introducă salarii minime legale şi nici nu stabileşte un nivel de salariu minim comun la nivelul UE”, potrivit Executivului comunitar.

Statele membre cu salarii minime legale vor trebui să pună în aplicare un cadru de guvernanţă solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime. Aceasta include criterii clare pentru stabilirea salariului minim (inclusiv: puterea de cumpărare luând în considerare costul vieţii, nivelul, distribuţia şi rata de creştere a salariilor, şi productivitatea naţională). De asemenea, se vor utiliza valori de referinţă orientative pentru a ghida evaluarea adecvării salariilor minime, Directiva oferind indicaţii cu privire la posibilele valori care ar putea fi utilizate, vor fi actualizări periodice şi în timp util ale salariului minim, vor fi înfiinţate organisme consultative, la care să poată participa partenerii sociali. Se va asigura faptul că variaţiile şi deducerile salariului minim legal respectă principiile nediscriminării şi proporţionalităţii, inclusiv urmărirea unui scop legitim, şi că partenerii sociali vor fi implicaţi efectiv în stabilirea şi actualizarea salariului minim legal.

În toate statele membre, directiva sprijină negocierile colective. Acest lucru se datorează faptului că ţările cu acoperire ridicată a negocierilor colective tind să aibă o pondere mai mică de lucrători cu salarii mici, o inegalitate salarială mai mică şi salarii mai mari. În plus, Directiva solicită statelor membre în care acoperirea negocierilor colective este mai mică de 80% să stabilească un plan de acţiune pentru promovarea negocierii colective.

Statele membre vor trebui să colecteze date privind acoperirea şi adecvarea salariului minim şi să se asigure că angajaţii pot avea acces la soluţionarea litigiilor şi au dreptul la despăgubiri. Conformitatea şi aplicarea eficientă sunt esenţiale pentru ca lucrătorii să beneficieze efectiv de accesul la protecţia salariului minim şi să promoveze un cadru competitiv bazat pe inovaţie, productivitate şi respectarea standardelor sociale.