Săptămâna de lucru de patru zile îşi face loc în majoritatea ţărilor UE: „Uneori sunt criticat pentru că lucrez cinci zile!”

Olanda are cea mai mare rată a muncii cu fracțiune de normă din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu o medie de doar 32,1 ore lucrate săptămânal pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani. Această tendință a început în anii ’80, când femeile au intrat pe piața muncii în roluri cu jumătate de normă, fiind susținute de sistemul de impozitare și de beneficiile sociale, iar modelul s-a extins treptat și la bărbați, mai ales cei cu copii mici.

Bert Colijn, economist la banca olandeză ING, subliniază popularitatea acestei opțiuni.

„Săptămâna de lucru de patru zile a devenit foarte, foarte comună. Lucrez cinci zile și uneori sunt criticat pentru că lucrez cinci zile!”, spune acesta, potrivit Financial Times.

În ciuda numărului redus de ore lucrate, Olanda rămâne una dintre cele mai bogate economii din Uniunea Europeană, datorită productivității ridicate pe oră și a ratei mari de angajare – 82% dintre persoanele apte de muncă fiind angajate la sfârșitul anului 2024, potrivit OCDE.

Alte articole

Ce poți cumpăra cu 37 de euro într-un supermarket din Olanda. Videoclipul postat de un român

Acuzații extrem de grave aduse conducerii muzeului Drents din Olanda în cazul furtului coifului dacic: ”Au mințit! Nu au respectat ce s-a convenit”

Susținătorii săptămânii de lucru de patru zile consideră că aceasta poate reduce epuizarea profesională, contribui la diminuarea inegalităților de gen și poate combate șomajul. Criticii, însă, se tem de o posibilă scădere a producției economice și de afectarea competitivității afacerilor. În ciuda popularității muncii cu fracțiune de normă, inegalitatea de gen persistă, femeile continuând să fie mai preponderent angajate part-time, ceea ce poate limita progresul lor în carieră. Un raport OCDE din 2019 a arătat că doar 27% dintre managerii din Olanda erau femei.

Citeşte şi: Înghesuială la înscrierea în armată! Cât câștigă tinerii recruți, după instruire

Modelul olandez evidențiază și importanța echilibrului muncă-viață personală. Lipsa forței de muncă afectează sectoare precum educația, ceea ce poate împiedica părinții să opteze pentru programe de lucru mai lungi din cauza programelor școlare imprevizibile.

„Nu aș vrea să propun o societate distopică în care toată lumea lucrează mai mult decât orele coreene, doar pentru că asta crește PIB-ul.”, subliniază Colijn.

Experiența Olandei arată că săptămâna de lucru de patru zile nu duce la dezastru economic, oferind flexibilitate și îmbunătățind calitatea vieții. Financial Times notează că copiii olandezi sunt considerați cei mai fericiți din lumea dezvoltată.

Alte țări europene explorează modele similare. Belgia permite legal angajaților să lucreze patru zile pe săptămână fără reducerea salariului. Islanda a implementat cu succes această măsură în sectorul public, iar Germania derulează proiecte-pilot. Marea Britanie și Spania testează programe-pilot, iar Polonia și Grecia intenționează să reducă săptămâna de lucru la patru zile, adaptând legislația în funcție de contextul local.

În general, această tendință este adoptată în special în sectoarele IT, servicii și sănătate, cu impact pozitiv asupra sănătății mentale și productivității angajaților.

Citeşte şi: POLITICO: Europa propune o zonă tampon de 40 de km între Ucraina şi Rusia în efortul de a instaura pacea, dar există îngrijorări şi probleme