Sărbătoare creștină marți, 2 iulie 2024. Românii îl prăznuiesc pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Ştefan cel Mare şi Sfânt, fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504, a rămas cunoscut în istorie şi ca apărător al creştinătăţii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe data de 20 iulie 1992. De atunci, este serbat Sfântul Ştefan cel Mare, domnitorul care a purtat 42 de războaie şi a construit 36 de lăcaşe de cult.

Cunoscut pentru domnia sa de 47 de ani și pentru vitejia sa, Ștefan cel Mare a fost supranumit de popor drept  cel “mare şi sfânt”, “bun” şi “cinstit”, pentru iscusinţa în lupte şi pentru numărul mare de lăcaşe sfinte ctitorite, precum şi pentru fapte de milostenie.

Cine a fost Ștefan cel Mare

Ștefan a fost fiul lui Bogdan Vodă și al Oltei Maria și nepotul lui Alexandru cel Bun. El s-a remarcat drept un apărător al creștinătății și a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 1992. Încă de tânăr, el obișnuia să meargă la cuviosul David Daniil Sihastru, fiind văzut ca un mărturisitor al credinței.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit legendelor, după fiecare bătălie, domnitorul Moldovei înălța o biserică, motiv pentru care, Ion Neculce a spus: „câte războaie au bătut, atâte mănăstiri au biserici au făcut”. Totuși, cercetările istorice dovedesc acest lucru doar parțial. În primii săi nouă ani de domnie, el a purtat mai multe războaie, iar unele dintre cele mai cunoscute biserici și mănăstiri ctitorite de voievodul moldovean, vizitate astăzi de sute de români sunt Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Moldovița, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava și Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți. Toate aceste construcții sunt remarcabile pentru frumusețea și valoarea lor culturală și artistică, precum și pentru importanța lor istorică și religioasă.

Alte articole

Oana Gheorghiu, acuzată de trafic de influență în favoarea unui fost donator pentru Asociația „Dăruiește Viață”. Mesaje către STS și ADR privind contracte cu gigantul german Schwarz Digits

Cum arată casa de lângă pădure în care locuieşte Lora. Vila este amenajată în stil balinez

Ruga Sfântului Ștefan cel Mare înfățișată pe steagul biruinţelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe ucigând balaurul este plină de semnificație duhovnicească. „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Mucenic Gheorghe, care în nevoi și nenorociri ești grabnic apărător și ajutător și celor necăjiți bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune a smeritului robului Tău, domnul Io Ștefan Voievod, din milă lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei„.

Citește și: Alimentul nelipsit de pe mesele domnitorilor Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrân! Ce mâncau românii în urmă cu 600 de ani

Sfântul Voievod Ștefan a trecut la cele veșnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, ctitorită de el în anul 1466 în apropiere de orașul Rădăuți, în nordul României. Mormântul acestuia a devenit de-a lungul timpului un simbol al identității naționale a românilor și un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să se închine la mormântul liderului istoric.

Citește și: Cu ce vinuri se delecta Ștefan cel Mare. Băutura îl făcea agresiv și mânios pe marele voievod