Faptul că începe în noiembrie şi durează până prin februarie. Mai ales în magazine şi în calupurile publicitare începe aşa. Iar tendinţa de extindere a perioadei este evidentă. Nu putem fi deloc siguri că, la anul, prin iulie-august, pe deasupra plajelor pline de oameni în chiloţi, nu vor pluti „Leru-i ler” şi „Împodobeşte, mamă, bradul”. În curând, „sărbătorile de iarnă” vor dura tot anul, cu o pauză în aprilie, pentru Paşte, şi în iunie, pentru Ziua Copilului.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Iulia Vântur, mărturisire șocantă după 10 ani de relație ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Concertele lui Bănică Jr. de la Sala Palatului. Ele sunt, în schimb bune, pentru bolnavii de Alzheimer. Eşti dezorientat şi nu mai ştii când e zi, când e noapte, cum te cheamă şi câţi ani ai? Nu-i nimic, măcar ştii când e Crăciunul, care Crăciun e când are Bănică Jr. concert la Sala Palatului. Şi te mai linişteşti…
Căciuliţele de moş. Dacă ar trebui să mâncăm toate căciuliţele de moş pe care le întâlnim în preajma evenimentului, am sfârşi pe o targă, la spital, dar doar după ce ne-am vomitat toate organele interne. Noroc că nu trebuie decât să le vedem. Dar chiar şi aşa e greu. Scoţi un pui de la congelator să faci o ciorbă şi-ţi stă inima constatând că are căciuliţă de moş. Pui un sul nou de hârtie igienică la toaletă? Are căciuliţă de moş. Scoţi bigudiurile să-ţi pui părul pe moaţe? Au căciuliţe de moş. Totul are căciuliţă de moş. Până şi căciuliţa de moş are, uneori, o căciuliţă de moş peste.

„De Crăciun trebuie să fim mai buni”. Vrei să îi dai un pumn în figură vecinului, care îţi sună a 50-a oară la uşă, beat, în miez de noapte? Trebuie să aştepţi să treacă Crăciunul, pentru că, de Crăciun, oamenii sunt „mai buni” şi nu dau pumni în bot. De Crăciun, oamenii îl invită în casă pe beţiv, îl spală, îl piaptănă, îi pun fundă roşie şi nu se supără atunci când le face pipi pe covor. Dimpotrivă, îi zâmbesc blând, cu bucurie, bunătate şi multă înţelegere, notându-şi în gând ca, după ce trece perioada de maximă bunătate, să-i dea, pe lângă pumnul ăla, şi un bocanc în tibie.

„Hai, mai ia o felie de cozonac!” Nimic nu e mai bun, după alte zece felii de cozonac, decât o felie de cozonac. Mai ales dacă înainte de primele zece au fost şi două felii de tort, nişte sarmale, o fripturică, o sălăţică de boeuf, o piftie, plus vreo şase platouri cu aperitive, toate bine îmbibate cu un minunat carcalete, compus din uischişor, vinişor, bericică şi ce s-o mai găsi pe sfânta şi festiva masă dedicată naşterii lui Hristos. De Crăciun, trebuie să ne îmbuibăm. Asta ne ajută şi să fim mai buni, pentru că, se ştie, mâncarea multă moleşeşte, iar dacă se lasă cu spitalizare pe bază de criză biliară, bunătatea ajunge la apogeu. C-o perfuzie în venă nimeni nu-şi permite să fie altfel decât „pâinea lui Dumnezeu”.

„Fie ca lumina şi căldura să îţi încălzească inima şi Sfânta Sărbătoare a Crăciunului să îţi aducă numai bucurie alături de cei dragi. Crăciun fericit”. Înmulţeşte asta cu cel puţin 100 şi ai numărul piuiturilor prin care telefonul mobil o să-ţi anunţe că „încă cineva s-a gândit cu drag la tine”. De obicei, acest cineva e ori fosta nevastă a cuiva cu care ai fost coleg acum opt ani (nevastă cu care te-ai intersectat o singură dată, la o petrecere de serviciu), ori un grup misterios de patru persoane, care se semnează Vio, Mircea, Tudorel şi Pufi. După o îndelungă stoarcere a creierilor, îţi aminteşti vag că pe coafeza ta de acum 15 ani o chema Vio. Rezultă logic că Mircea şi Tudorel sunt soţul şi copilul, iar Pufi tre’ să fie câinele, pisica sau hamsterul lor.

Citeşte mai mult pe www.unica.ro