Satul Geamăna din Munții Apuseni a avut un destin tragic generat de ambiția nemăsurată a lui Nicolae Ceașescu de a industrializa întreaga Românie și de a folosi resursele naturale ale țării până la epuizare, îndiferent de consecințele catastrofale asupra oamenilor și a mediului.

Cimitirul Vesel de la Săpânța. Cum a devenit printre cele mai vizitate locuri din Maramureș

Alte Articole

CUTREMUR la Cotroceni! Iohannis PLEACĂ. Are pe masă o ofertă ...

Cum arată cel mai luxos tren din Elveția și cât costă un ...

Genocidul şi moda. Istoria pătată cu sânge a Hugo Boss, brandul ...

Sătenii care locuiau în Geamana, vestul României, au fost forțați de regimul comunist să evacueze regiunea în 1978  și să lase în urmă casele pe care și le-au clădit.
Satul a fost părăsit, iar un an mai târziu satul din Muntele Apuseni fusese aproape în întregime inundat de o apă toxică poluată.
În ziua de azi, la peste 40 de ani de la accidentul biologic ce distrus complet regiunea Geamăna, tot satul a dispărut sub pâcla apelor toxice și doar turla bisericii care a rămas la suprafață amintește de așezarea umană care existat odată în acele locuri.
Nămolul toxic multicolor se ridică cu aproximativ un metru în fiecare an și în curând biserica – împreună cu toate celelalte case din sat vor dispărea în totalitate sub lacul poluat.

Noi imagini catastrofale înfățișează acum un sat fantomă românesc care se află ascuns sub nămolul toxic în creștere și doar unele acoperișuri au rămas încă vizibile, la peste patru decenii după ce locuitorii săi au fost forțați să evacueze.

Din satul Geamana, aflat în Vestul României, nu a mai rămas decât o turlă de biserică, care iese din lacul toxic ce s-a întărit în timp, câteva case ruinate în apele mai puțin adânci și utilaje agricole abandonate.

Imaginile incredibile filmate cu ajutorul dronelor arată dimensiunea catastrofei biologice care a avut loc, după ce sătenii au fost forțați să părăsească casele lor în 1978. Satul Geamăna a fost complet inundat de un potop de nămol toxic dintr-o mină de cupru din apropiere.

Noile imagini vin în atenția mass-media într-un moment de conștientizare a impactului uman asupra mediului. Pozele arată tot ce a mai rămas acum din așezarea umană care cândva a fost locuită de aproximativ 400 de familii.

Nămolul toxic multicolor crește cu aproximativ un metru în fiecare an și în curând biserica împreună cu toate celelalte clădiri din sat vor dispărea complet.

Satul Geamăna, istoria unei catastrofe ecologice

În 1977, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a anunțat planurile de a construi supermina Roșia Poieni și a oferit locuitorilor afectați în jur de 1.500 de lire sterline fiecărui locuitor ca să-și părăsească gospodăria pentru a face loc deșeurilor toxice. Unele familii trăiau pe acele meleaguri de câteva generații

Un an mai târziu, satul din Muntele Apuseni era sub apa poluată de culoare metalică.

În perioda de glorie, mina producea peste 11.000 de tone de cupru pe an, ceea ce o făcea cea mai mare mină din România.

Dar deșeurile din mină au fost spălate în valea artificială, ceea ce a marcat sfârșitul satului Geamăna, ridicat în locul ce avea să devină un bazin de captare pentru deșeurile toxice.

Pe măsură ce o cantitate constantă de lichid acid, gri și roșu, a umplut valea Geamăna după deschiderea minei, 20 de săteni au refuzat să plece și s-au mutat pur și simplu pe un teren mai înalt.

Unii dintre săteni au crezut că se vor îmbogăți dacă acceptă să se mute. Trebuiau să fie mutați la doar câțiva kilometri distanță, dar au fost mutați la peste 60 de mile de casa lor devastată.

Localnicii au fost, de asemenea, furioși pe oficiali, după ce și-au încălcat promisiunea de a muta mormintele, care și în ziua de azi se află în jurul bisericii ce dispare încet sub nămolul toxic.

Pe măsură ce exploatarea a continuat, „lacul” de deșeuri contaminate a continuat să crească odată cu acesta, creând peisajul suprarealist prezentat în ultimele fotografii, cu nimic altceva decât turnul bisericii și câteva case abandonate de arătat pentru oraș.

Lacul toxic conține cianură, utilizată în procesul de extracție, care este foarte toxică și poate avea un impact devastator asupra mediului în zona înconjurătoare în cazul în care se scurge, cum ar fi otrăvirea râurilor și uciderea animalelor.

Satul Geamăna din Munții Apuseni: „Totul este otrăvit, apă, iarbă, copaci, fructe, legume și animale”

Fotograful și exploratorul urban român Cristian Lipovan, 36 de ani, – care vizitează frecvent lacul și a fost martor an de an cum satul s-a scufundat sub apa otrăvitoare – a vorbit despre experiențele sale în care a surprins procesul lent și devastator.

Piatra lui Dan, locul care oferă cea mai spectaculoasă priveliște a Lacului Tarnița din Cluj. Cum se poate ajunge acolo

„Geamana este un sat dispărut, un sat fantomă, înghițit de un lac de o culoare vie ireală. Apa, care înconjoară dealul este de culoare roșie, arată că totul este otrăvit, apă, iarbă, copaci, fructe, legume și animale. Lacul crește rapid, dar încă mai locuiesc oameni în zonă nevoiți să trăiască cu amenințarea că apa otrăvitoare le va invada într-un sfârșit casele.

Atmosfera este sumbră din cauza culorilor psihedelice, nenaturale și din cauza oamenilor săraci și nefericiți care își petrec zilele mâncând, bând, mirosind și respirând otravă. Trista poveste a început în 1977, când Nicolae Ceaușescu a mutat populația din satul Geamana pentru a face un depozit de deșeuri pentru mina de cupru Roșia Poieni”, a spus Lipovan în 2019.

Este cea mai mare mina de cupru din Romania si la vremea aceea era cea mai mare din Europa.

„Acum se creează o adevărată „bombă ecologică” în Munții Apuseni”, a concluzionat fotograful care a suprins dezastrul ecologic din satul Geamăna.