Cimitirul Vesel de la Săpânța, județul Maramureș, a devenit faimos datorită culorilor vii în care sunt pictate crucile mormintelor, ce afișează scene din viața persoanelor înhumate. Unele cruci au chiar și versuri în care sunt amintite persoanele decedate.

Locul a devenit un muzeu în aer liber și, totodată, este cimitirul satului. Sunt peste 850 de morminte vesele în curtea bisericii, primele fiind apărute din 1935.

Alte Articole

Vila în care VIP-urile petreceau cu escorte de lux a fost închisă ...

Biletele STB vor putea fi achitate cu cardul la centrele de vânzare

Antrenor de kickboxing din Craiova lăsat fără permis și amendat ...

Nu mai există un loc precum Cimitirul Vesel, iar cine ajunge acolo se convinge de acest lucru. Dacă pentru noi moartea unei persoane dragi e un eveniment trist, pentru alte culturi e motiv de bucurie și petrecere. Maramureșenii obișnuiau să ia moartea în râs din cele mai vechi timpuri.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, creat de Stan Ioan Pătraș

Ideea Cimitirului Vesel îi aparține meșterului Stan Ioan Pătraș care, prin 1935 – 1936, s-a gândit ca după moartea unui om să prezinte povestea acestuia într-un mod aparte, prin felul în care îi este decorat mormântul. Tot el e cel care i-a făcut pe oamenii din sat să privească trecerea în neființă a unei persoane dragi cu alți ochi.

Casa meșterului Stan Ioan Pătraș, unde lucra la crucile din cimitir, se află tot în Maramureș, la doar 200 de metri de Cimitirul Vesel. Aceasta a devenit în timp un muzeu vizitat frecvent. E o casă de lemn, cu pridvor, curte și un atelier. În momentul de față, succesoru lui Pătraș, Dumitru Pop, e cel care are grijă de muzeu și care continuă activitățile începute de el legate de pictură și sculptură.

Dumitru Pop a povestit cum a apărut prima cruce din cimitir. „A murit un tânăr înecat în râul Tisa şi el, fiind bun prieten cu acesta, i-a făcut o cruce pe care scria: „Acest tânăr a fost înecat în râul Tisa, Zapca Gheorghe, în anul 1935, la vârsta de 18 ani”. De la acea cruce a început această îndeletnicire a lui Stan Ioan Pătraş să facă cruci pentru cimitir”.

Stan Ioan Pătraș a rămas orfan, după ce tatăl lui a murit în Primul Război Mondial. A început să facă cruci din 1935, de pe vremea când avea 16 ani, pentru a se putea întreține. A creat în total în jur de 700 – 800 de cruci. Meșterul a sculptat și pictat și porți maramureșene, troițe, elemente ale caselor din lemn, piese de mobilier, dulapuri, scaune, cuiere. La Casa Memorială din Maramureș sunt expuse numeroase din piesele de mobilier realizate de el.