„Alegerile nu au fost nici corecte, nici libere şi nu au respectat standardele internaţionale. Nu recunoaştem rezultatele prezentate de autorităţile din Belarus”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul summitului.

În plus, a afirmat el, UE va adopta sancţiuni împotriva oficialilor responsabili pentru violenţele din timpul protestelor şi pentru fraudă electorală.

Alte Articole

Marea Britanie vaccinează anti-Covid 140 de persoane pe minut. ...

Tragedie la munte, o avalanşă a măturat o staţiune de schi ...

Alertă de securitate la Washington. Clădirea Capitoliului a ...

„UE va impune în scurt timp sancţiuni asupra unui număr substanţial de indivizi responsabili pentru violenţe, represiune şi fraudă electorală”, a precizat Charles Michel.

 Lukaşenko, huiduit de muncitorii unei fabrici din Belarus intraţi în grevă. „Atât timp cât nu mă ucideţi, nu vor fi alegeri” VIDEO 

Cancelarul german, Angela Merkel, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a condamnat, într-o conferinţă de presă de după summit, „violenţa brutală” împotriva protestatarilor din statul est-european.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că executivul comunitar va redirecţiona 53 de milioane de euro de la guvern spre societatea civilă, victimele represiunii de stat în timpul protestelor şi lupta împotriva COVID-19.

Ea a mai spus că violenţa împotriva protestatarilor nu poate fi acceptată şi că ar trebui adoptate cât de curând posibil sancţiuni împotriva oficialilor responsabili. Von der Leyen a mai afirmat că UE susţine dialogul între autorităţile din Belarus şi opoziţie şi că Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa ar putea facilita acest dialog.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat luni că nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale, în pofida cererilor opoziţiei şi a protestelor antiguvernamentale din întreaga ţară.

Proteste înăbușite violent, după realegerea lui Aleksandr Lukașenko

Summitul are loc în condițiile în care de la alegerile din 9 august, când președintele autocrat Aleksandr Lukașenko a fost reconfirmat în funcție pentru al șaselea mandat, au avut loc zilnic proteste, de o amploare din ce în ce mai mare, marcate de violente, represiune, arestări în masă și torturi. În plus, mulți oameni au intrat într-o grevă generală, inclusiv jurnaliști de la televiziunea de stat și muncitori de la mari întreprinderi de stat.

Miercuri, în Belaus tocmai a fost confirmat un al treilea deces din timpul protestelor împotriva lui Aleksandr Lukașenko. E vorba despre un bărbat de 43 de ani dintr-un oraș din sud-vestul țării. Omul a fost împușcat mortal, spune familia, pe 11 august, într-una dintre serile în care manifestațiile au fost înăbușite violent de forțele de ordine.

Aleksandr Lukașenko, mesaj dur către liderii europeni

Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a cerut ajutor militar președintelui Vladimir Putin, iar miercuri, în ziua summitului, a acuzat Occidentul că finanţează pe faţă protestele opoziţiei care se desfăşoară de 11 zile în această ţară.

„State occidentale declară direct şi făţiş, fără să se ascundă, că strâng resurse şi le trimit în Belarus”, a declarat preşedintele Lukaşenko, citat de agenţia oficială BELTA, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, la care au participat prin videoconferinţă lideri regionali.

„Ştim acest lucru şi ne ocupăm”, a avertizat şeful statului belarus, care i-a sfătuit pe liderii Uniunii Europene, care discută miercuri situaţia din Belarus, să se ocupe de problemele lor.

Înainte să arate cu degetul înspre noi, ar trebui să pună pe agenda reuniunilor lor ‘vestele galbene’ din Franţa şi revoltele îngrozitoare din SUA. Aş vrea ca ei, mai întâi de toate, să ia în discuţie protestele împotriva măsurilor de izolare anti-coronavirus din Germania şi din alte ţări din Europa. Au o sumedenie de probleme. Nu ar trebui să arate spre Belarus pentru a distrage atenţia de la problemele care există în Franţa, în SUA, în Germania şi aşa mai departe, a declarat Lukaşenko.

„Nu suntem singuri”, a insistat Lukaşenko, care a dat asigurări că peste 100.000 de oameni şi-au exprimat sprijinul faţă de guvern la ultimele mitinguri şi manifestaţii care au avut loc în mai multe regiuni din ţară.

Lukaşenko a subliniat că „se înşală cei care cred că puterea a cedat sau se clatină”.

„Cei care, mai ales din străinătate, îşi ascut deja pumnalele, vor primi un răspuns dur”, a promis Lukașenko acuzând că în orașul Grodno flutură deja drapele poloneze. „Este inadmisibil. Acestui tip de manifestări i se va pune capăt într-un mod drastic”, a avertizat el.

În opinia lui Lukaşenko, sutele de mii de persoane care au manifestat în mai multe oraşe din ţară împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din 9 august sunt „delincvenţi şi oameni care nu muncesc”.