O grupare criminală condusă de fostul procuror șef anticorupție amenință securitatea Republicii Moldova. În urma deciziei Consiliului European din 14 decembrie 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a obținut o mare victorie, dar și o mare responsabilitate. Chișinăul s-a angajat să implementeze reforme instituționale semnificative, cu accent pe reforma justiției, combaterea corupției și planul de dezoligarhizare. Fiecare pas în aceste direcții este analizat atent de Comisia Europeană.

Citește și: Grevă generală în sistemul sanitar! Se strâng semnături pentru declaşarea celui mai mare protest

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Cu toate eforturile depuse de Chișinău în aceste domenii, Republica Moldova se confruntă cu o amenințare serioasă la adresa securității și integrității sale. Un fenomen nociv a infectat sistemul justiției, în care oameni ai legii și reprezentanți ai statului, responsabili de aplicarea legii și protejarea țării, au fost implicați în acte de corupție și abuzuri. Acești indivizi luptă pentru controlul sistemului și protejarea intereselor de grup, punând în pericol progresul realizat prin reforme.

Efectele acestor acțiuni corupte se resimt în prezent, iar încrederea cetățenilor moldoveni de aplicare dreaptă și imparțială a legii este în scădere constantă. Aceștia devin victime ale unui sistem disfuncțional și corupt, ceea ce reprezintă un obstacol suplimentar în calea eforturilor de reformă și dezvoltare ale Republicii Moldova.

De unde pornesc, în realitate, aceste probleme și care este nucelul corupției? De la procurori pentru care legea nu reprezintă o obligație, ci mai degrabă un concept abstract, politicieni și indivizi fugari, pentru care rublele rusești devin moneda de schimb pentru privilegii și pentru evitarea pedepsei în închisoare.

Pentru a înțelege pe deplin peisajul, este necesară o analiză a momentelor care au generat instabilitatea în sistemul de justiție din Republica Moldova.

Putem considera fuga din iunie 2019 a lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean care controla instituțiile de aplicare a legii, ca „momentul zero”. După plecarea sa, s-a creat un vid de putere, declanșând un război complex între actori politici, procurori și oameni de afaceri care își apără propriile interese, dar și ale protejaților lor.

Cunoscut drept „Nașul” procurorilor, Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, a reușit, asemenea mentorului său, Plahotniuc, să controleze sistemul de justiție din Republica Moldova. Acest lucru s-a realizat prin intermediul procurorilor, avocaților, a relațiilor de complicitate și a unei rețele de influență, care au fost plasate strategic în poziții cheie ale instituțiilor de justiție moldovenești. Astfel, au reușit să submineze interesele țării pe care au jurat să o servească.

Scânteia evenimentelor ulterioare a fost generată de conflictul dintre șefii procuraturii, reprezentați de Alexandr Stoianoglo, fost Procuror General, și Viorel Morari, fost Procuror Anticorupție.

Disputa dintre cei doi a escaladat în anul 2019, în urma deciziei lui Morari de a redeschide dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), acțiune care a provocat reacții puternice din partea grupării socialiste, aceasta declarând practic un război împotriva lui Viorel Morari.

În eforturile de a-l înlătura pe Morari, fostul președinte socialist Igor Dodon l-a numit pe Alexandr Stoianoglo în funcția de Procuror General, prin decret prezidențial semnat la 29 noiembrie 2019. Mandatul lui Stoianoglo a debutat cu suspendarea lui Morari la 9 decembrie 2019, pe baza unui dosar penal deschis împotriva acestuia. La 10 ianuarie 2020, Viorel Morari a fost reținut pentru prima dată, fiind acuzat de implicare în mușamalizarea furtului miliardului și de protejarea oligarhului Plahotniuc.

În februarie 2020, Morari a fost anchetat pentru încă două capete de acuzare, respectiv îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

La 19 ianuarie 2021, Morari a fost din nou reținut, fiind bănuit de patru capete de acuzare, inclusiv abuz în funcție, spălare de bani, reținere ilegală și tragerea la răspundere a unei persoane nevinovate.

Vendeta lui Stoianoglo avea și o dimensiune personală, deoarece apropiatul său, Veaceslav Platon, cunoscut drept „raider-ul #1 din CSI,” se afla în centrul unui dosar penal inițiat presupus ilegal de către Viorel Morari, prin antedatarea unui denunț împotriva lui Platon (la comanda lui Plahotniuc). Morari și-a exercitat influența și în dosarul „frauda bancară,” unde împrumutul de 250 milioane de euro acordat de Ilan Șor din partea Băncii de Economii lui Vlad Filat a fost influențat de Platon. Astfel, Morari a încercat să orienteze investigația către Platon, prezentându-l pe Ilan Șor ca victimă înșelată de Filat și Platon. Există indicii care sugerează că, prin condamnarea lui Platon, Morari urmărea să obțină eliberarea lui Ilan Șor.

În replică, conștient de vulnerabilitatea lui Morari legată de conexiunile sale cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, Stoianoglo a inițiat strângerea de dovezi într-un dosar penal, având ca scop incriminarea fostului procuror șef anticorupție.

Morari a aflat despre acțiunile lui Stoianoglo și a adoptat o poziție ofensivă. Pentru a-și atinge obiectivele, s-a aliat cu persoane influente din Republica Moldova, oferindu-le informații confidențiale în schimbul protecției și a asigurării eliminării lui Stoianoglo.

Ulterior, legăturile lui Morari au fost expuse de Stoianoglo, care a făcut publică colaborarea acestuia cu diverse organizații neguvernamentale, politicieni și chiar ambasadori. Printre aceste legături se numără Vladislav Gribincea, președintele CRJM, Iulian Rusu, fost director CNA, dar și Peter Michalko, fostul Ambasador al UE în Republica Moldova.

Răzbunarea lui Morari s-a materializat în octombrie 2021, când Alexandr Stoianoglo a fost suspendat și reținut, fiind investigat pentru șapte capete de acuzare, inclusiv eliberarea raiderului Veaceslav Platon, creierul „Laundromatului” din Moldova, prin intermediul căruia au fost spălați aproximativ 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia, prin băncile din Republica Moldova.

Odată ce Stoianoglo nu mai reprezenta o amenințare, Morari avea un singur obiectiv: să revină în funcție. Pentru acest lucru, avea nevoie de două elemente-cheie: conexiuni influente în sistemul judiciar și sprijin politic.

Morari nu a avut niciodată lipsă de influență în Procuratura Republicii Moldova, folosind procurori aliați pentru a-și consolida poziția și eliminându-i pe cei care i se opuneau în sistem. Interesele personale ale lui Morari erau mereu mai presus de lege și de jurământul pe care l-a depus.

În ceea ce privește conducerea grupului de urmărire penală în dosarul împotriva lui Alexandr Stoianoglo, nu putea lipsi procurorul Victor Furtună, cumnatul lui Dorin Compan – subalternul și apropiatul lui Viorel Morari. Alături de Compan, Morari a oferit consiliere lui Petru Iarmaliuc, procuror în cazul împotriva fostului președinte Igor Dodon.

Prin acțiunile sale, Viorel Morari urmărește revenriea sa la conducerea procuraturii și instaurarea unui control absolut asupra sistemului judiciar. În ciuda eforturilor depuse de personaje controversate, precum foștii ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate, Eugeniu Rurac și Sergiu Mițelescu, Morari a recurs la tactici disruptive și presiuni pentru a-și atinge obiectivele.

Consiliul Superior al Procurorilor a devenit o piesă crucială pentru Morari în realizarea acestui obiectiv, motiv pentru care a căutat să obțină controlul asupra acestei structuri. Prin intermediul acoliților săi, Vasile Codreanu și Cristina Gladcov, procurori propuși pentru a accede în CSP, Morari a încercat să boicoteze mai multe ședințe ale adunării generale a procurorilor, în încercarea de a amâna alegerile noii componențe a CSP. Motivul consta în faptul că cei doi nu promovaseră procedurile de vetting, iar Morari avea nevoie de timp, un element pe care nu îl putea cumpăra sau corupe.

În contextul asumării reformei justiției de către noua conducere politică din Republica Moldova, care implica și un proces de vetting al integrității procurorilor și judecătorilor, Morari a realizat că principiul „un procuror spală pe altul” nu mai era valabil. Acest lucru l-a determinat să își îndrepte atenția către Est pentru a identifica noi puncte de sprijin.

Pentru a-și consolida poziția, Morari s-a asociat cu grupări controversate din Republica Moldova, reprezentate de liderii a doi partide pro-ruse căutați de INTERPOL: Ilan Șor, Partidul Șor, și Gheorghe Cavcaliuc, Partidul Acasă Construim Europa. Cavcaliuc, liderul PACE, a fost responsabilul „poliției politice” a fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, iar legătura sa cu Morari datează de mai mulți ani, din perioada în care Plahotniuc exercita controlul asupra sistemului de justiție. Morari a fost responsabil de clasarea dosarului penal în care Cavcaliuc era cercetat pentru abuz în serviciu în acea perioadă.

Legăturile dintre cei doi, Viorel Morari și Ilan Șor, respectiv Gheorghe Cavcaliuc, sunt strânse și complexe, acoperind diverse aspecte precum mandatele de arestare, fuga din Republica Moldova (în Israel pentru Ilan Șor și în Marea Britanie pentru Gheorghe Cavcaliuc), manifestații și acțiuni destabilizatoare la adresa securității statului, precum și imixtiuni în politica de guvernare și influențe financiare în ruble rusești.

Conexiunile dintre Morari și cei doi se extind și la nivelul avocaților acestora, ceea ce subliniază gradul înalt de implicare și complexitate a rețelelor lor de influență. În cercul de influență al lui „Nașul” Morari sunt avocați precum:

• Vasile Foltea, avocatul lui Morari, care asigură apărarea lui Gheorghe Cavcaliuc în dosarele penale în care acesta este învinuit pentru cinci capete de acuzare.
• Sergiu Moraru, fost subaltern al lui Viorel Morari și avocatul fratelui său, Oleg Morari. Acesta asigură apărarea lui Marina Tauber, locotenentul lui Șor, cercetată penal în dosarul fraudei bancare de 1 miliard de dolari, dar și în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor din partea unui grup criminal organizat.
• Lilian Rudei, fost subaltern al lui Viorel Morari, este avocatul Violetei Ivanov, deputat comunist care a aderat la Partidul Șor (cercetată penal pentru fapte de corupție), dar și a Irinei Lozovan, membru al Partidului Renașterea, extensie a Partidului Șor.

Mai este de menționat că această asociere cu aceiași avocați în diferite dosare poate ridica întrebări privind disponibilitatea și independența avocaților din Republica Moldova, suggerând că pot exista limite în alegerea unor apărători fără legături strânse cu cercurile de influență ale lui Morari și ale partidelor implicate. Viorel Morari, în cele din urmă, avea să se prezinte în fața autorităților judiciare.

În ianuarie 2023, Șor a încheiat o înțelegere cu Cavcaliuc, prin care acesta din urmă s-a obligat să sprijine eforturile Partidului Șor în organizarea de manifestații și proteste împotriva Guvernului de la Chișinău.

Din martie 2023, s-au desfășurat ample proteste împotriva administrației de la Chișinău, inițiate de Gruparea Șor – PACE și finanțate parțial de Federația Rusă.

Șor avea un plan, dar lipsea o componentă esențială: o persoană cu influență în instituțiile de securitate din Moldova, responsabile cu contracararea acțiunilor ostile îndreptate împotriva Republicii Moldova.

Colonelul Cavcaliuc, obișnuit să rezolve „sarcini dificile”, a identificat imediat această lacună și a găsit persoana potrivită pentru a satisface cerințele lui Șor – nimeni altul decât „Nașul” procurorilor, Viorel Morari. Acesta avea resursele necesare pentru a cunoaște în detaliu modul în care instituțiile de securitate reacționau pentru a contracara planurile lui Șor.

O investigație a jurnaliștilor a dezvăluit o întâlnire secretă între Viorel Morari și Ilan Șor, intermediată de Gheorghe Cavcaliuc. Astfel, la 3 februarie 2023, la ora 14:55, Morari a plecat de pe aeroportul Henri Coandă din București cu zborul WizzAir numărul W63263, având destinația Tel Aviv, unde l-a întâlnit pe cel care avea să-i devină noul mentor – Ilan Șor.

În încercarea de a-și ascunde legăturile cu evadatul Șor, Morari călătorește în România pentru a pleca de pe aeroportul din București, evitând alegerea unei curse de la Chișinău la Tel Aviv.

Cu sprijinul apropiaților fostului procuror șef anticorupție, jurnaliștii de investigație au dezvăluit că în timpul întâlnirii din Israel, Morari a solicitat reinstalarea în funcția de șef al Procuraturii, condiționată de sprijinirea întoarcerii lui Șor în Republica Moldova, chiar cu riscul destabilizării țării.

După întoarcerea din Israel pe 7 februarie 2023, Morari se pregătește pentru o altă întâlnire, de această dată cu vechiul său prieten și evadat în Marea Britanie, Gheorghe Cavcaliuc. Astfel, la 18 februarie 2023, Morari decolează de pe aeroportul din Iași cu zborul WizzAir numărul W63651, către Londra, la invitația lui Cavcaliuc.

Morari se întâlnește cu liderul PACE la Londra, pentru a primi instrucțiuni privind rolul său în planurile și strategiile grupării „moscovite”. La 19 februarie 2023, Morari revine în Republica Moldova, împlinit, întrucât planul său de a reveni la conducerea Procuraturii prindea din nou contur.

Într-un timp extrem de scurt, la 20 februarie 2023, Chișinăul este cuprins de proteste masive sub umbrela Partidului Șor și a Partidului PACE.

Pe durata unei luni, Republica Moldova devine scena unor acțiuni cu impact destabilizator asupra securității statului, sub forma unor proteste și manifestații. Un număr semnificativ de oameni sunt aduși în Chișinău și remunerați pentru a participa la astfel de evenimente.

Morari își demonstrează abilitățile atunci când îl informează pe Cavcaliuc că autoritățile moldovene intenționează să contracareze acțiunile de protest programate pentru 12 martie 2023. Acest lucru îl determină pe Cavcaliuc să declare public că formațiunile pe care le conduce nu vor participa la manifestațiile din acea zi.

Printr-o coincidență notabilă, la data de 12 martie 2023, șeful Poliției din Republica Moldova a anunțat descoperirea și destructurarea unei grupări coordonate de serviciile ruse de informații, cu intenția de a destabiliza situația socio-politică din țară. Această știre a captat atenția presei internaționale, fiind preluată de trusturi media importante precum The Guardian, France 24, Deutsche Welle, Digi24 și altele.

Amplitudinea acestor acțiuni ilustrează modul în care forțele de ordine s-au angajat în contracararea unor amenințări la adresa stabilității. Totuși, această situație ridică semne de întrebare în privința implicării negative a lui Morari, iar influența sa pare să se extindă adânc în sfera politică și juridică a Republicii Moldova, deja confruntată cu numeroase provocări. Astfel, devine evident că Viorel Morari nu este altceva decât o marionetă a lui Ilan Șor, acționând subversiv împotriva propriei țări.

Sistemul judiciar moldovenesc apare ca fiind victima atacurilor și sabotajelor inițiate de procurori și figuri politice (inclusiv cetățeni români), sub controlul lui Morari, care, la rândul său, este manipulat de Ilan Șor.

Citește și: Prognoza meteo 25 ianuarie. Ninsori și viscol la munte, ploi, vânt și polei în restul țării