Schimbări majore în învăţământ şi pe piaţa muncii. Vezi cum arată STRATEGIA în EDUCAŢIE pentru perioada 2016-2020

Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii. Strategia abordează în mod integrat educația și formarea profesională inițială și continuă și urmează ciclului de politici publice 2007 – 2013 în domeniul dezvoltării resurselor umane.

10 mai 2016, 07:21

Ministerul Educaţiei Naţionale a prezentat strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020.

Strategia educației și formării profesionale este complementară Strategiei Naționale de Învățare pe Tot Parcursul Vieţii 2015-2020 și Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii și propune o viziune globală asupra dezvoltării/consolidării întregului sistem de educație și formare profesională adresat participanților la învățarea pe tot parcursul vieții. Totodată, din perspectiva calificărilor și competențelor, prezenta strategie propune o abordare conexată cu strategiile elaborate de Ministerul Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor Vârstnice în domeniul ocupării și echității sociale. VEZI AICI TOT DOCUMENTUL

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

  • creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%
  • alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare
  • obiectivul „20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990
  • reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii4 la maximum 10%5 și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%6 în 2020
  • reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008

Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

  • până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții
  • până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte9, ar trebui să fie mai mic de 15 %
  • până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar10, ar trebui să fie de cel puțin 40 %
  • până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii11 din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %
  • până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară
  • până în 2020, proporția de absolvenți angajați12 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010

România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA20. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară la evaluarea PISA 2009, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire – 37,3%, matematică – 40,8% și științe exacte – 37,3%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

Analiza educaţiei şi formării profesionale iniţiale relevă următoarele aspecte esenţiale:

  • Rata specifică de cuprindere şcolară pentru populația în vârstă de la 15 la 18 de ani înregistrează, începând cu anul 2009, o scădere continuă, ajungând în anul 2013 la 81,4%, valoare sub cea înregistrată în 2005.
  • Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior, liceal şi profesional a scăzut continuu din 2009, ajungând în 2015 la 90%.
  • La nivelul învăţământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011 de la 15,8% la 1,8%, ca urmare a intrării în lichidare a şcolilor de arte şi meserii. Începând cu anul școlar 2012-2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014-2015, anul reînființării învățământului profesional după finalizarea învăţământului gimnazial.
  • Se constată că scăderea totală a populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional a fost decontată aproape exclusiv de către învăţământul liceal filiera tehnologică şi învăţământul profesional. Din acest motiv, ponderea elevilor cuprinşi în aceste forme de educaţie şi formare profesională din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional înregistrează în perioada analizată o scădere de 9,4 puncte procentuale: de la 59,2% în anul şcolar 2009-2010 la 49,8% în anul şcolar 2014-2015.

Dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73%, cele mai mari valori ale repetenţiei de 6,25% şi ale exmatriculărilor de 1,74% din elevii aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar. La învăţământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic, dar la o valoare destul de modestă în comparaţie cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, de 92,21%.

Vezi şi: Stimulente fiscale pentru companiile care investesc în educaţie

Rata abandonului şcolar a crescut odată cu momentul intrării în lichidare a şcolilor de arte şi meserii, apoi a înregistrat o descreştere o dată cu reînfiinţarea învăţământului profesional. La nivelul anului 2013-2014, 2,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică.

Analiza ratei abandonului în învăţământul profesional evidențiază o evoluţie puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a şcolilor de arte şi meserii. În momentul implementării diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 4,3% în anul şcolar 2013 -2014.

Rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentru absolvenţii din anul şcolar 2013-2014 arată faptul că învăţământul liceal tehnologic înregistrează cea mai slabă participare din partea absolvenţilor la acest examen de 63.72% şi cea mai slabă reuşită la acest examen de 44.96%.

Rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o creştere constantă în intervalul analizat, de la valoarea de 6,1% în 2009-2010 la 16,2% în 2014-2015. Creşterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învăţământul postliceal şi de maiştri se explică prin faptul că această rută a devenit o opţiune atractivă, în condiţiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior de la 45% în 2009-2010 la 31% în 2014-2015.

Rata abandonului școlar la învăţământul postliceal şi de maiştri evidenţiază o creştere semnificativă de la un an la altul, urmată de o scădere la nivelul anului 2013-2014 la 7,9%.

Eficienţa externă a formării profesionale iniţiale poate fi apreciată prin rata de ocupare la nivel național pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educaţie ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale.
România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3-8 în 2014.

Forța de muncă din România este din ce în ce mai înalt calificată

Mai multe persoane în vârstă, mai puțin calificate, părăsesc piața forței de muncă și mai mulţi oameni tineri, cu studii superioare, intră pe piața forței de muncă. Până în 2025, ponderea forței de muncă din România cu nivel înalt de calificare ar trebui să crească până la 39,4%, comparativ cu 26,6% în 2013 și 17,3% în 2005. Persoanele cu nivel mediu de calificare în 2025 vor reprezenta 37,8% din forța de muncă, comparativ cu 51,5 % în 2013.

Ponderea celor cu nivel scăzut sau fără calificări este previzionat să rămână la aproximativ 22% în anul 2025. Conform previziunilor CEDEFOP, până în 2020, în România, în jur de 50% din forţa de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani va avea calificări înalte, valoare superioară ţintei UE 28 de 40%.

Pe baza tendințelor actuale în jur de 60% din forţa de muncă cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani în România va avea calificări de nivel înalt, până în 2025.

În 2020, sistemul de educație și formare profesională din România va răspunde cerințelor pieței muncii și nevoilor beneficiarilor direcți prin capitalizarea competențelor și abilităților resursei umane.

Strategia educației și formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv și competitiv, care să ofere servicii de educație și formare profesională de calitate pentru a răspunde relevant şi rapid la cerinţele oamenilor și economiei, prin gestionarea eficientă a resurselor disponibile.

Viziunea strategică asupra educației și formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor posibilitatea dobândirii de competențe de nivel ridicat, relevante pentru piața muncii și societate. Sistemul de educație și formare profesională va asigura o vizibilitate crescută a competențelor și o mai bună utilizare a acestora pe piața muncii, bazându-se pe anticiparea nevoilor de competențe și a tendințelor pe piața muncii.

Astfel, obiectivul general al strategiei este dezvoltarea unui sistem de educație și formare profesională adaptat cerințelor pieței muncii și nevoilor beneficiarilor direcți.

Obiectivul general al strategiei este derivat în patru obiective specifice, denumite obiective strategice; pentru fiecare obiectiv strategic au fost formulate direcții de acțiune și rezultate asociate.

Ipoteza generală pe baza căreia sunt stabilite obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pe termen mediu şi lung pentru educația și formarea profesională din România, este că, pornind de la contextul economic, legislativ și instituțional actual și de la tendința de creștere a ratei de cuprindere înregistrată în ultimii trei ani în învățământul profesional, se are în vedere o creștere pe toată durata implementării strategiei cu 10% a ponderii elevilor cuprinși în învățământul profesional și tehnic. În același context, în formarea profesională continuă, se are în vedere creșterea relevanței și asigurarea calității programelor de formare profesională continuă și, în consecință, a ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, de la 1,8 în 2013 la 10% în 2020.

OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ 2016-2020

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică:

  • Creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională având ca ținte strategice:

  • Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014
  • Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:

  • Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014
  • Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014
  • Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

  • Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014
  • Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Citeşte şi: Cioloş, la „Ora prim-ministrului”, pentru „Probleme grave din sistemul de educaţie încă nerezolvate”


loading...